Alegeri locale în Turcia. Kurzii din Istanbul sunt gata să-l susţină pe actualul primar, pentru a-i da o lovitură lui Erdogan

Mulţi dintre kurzii din Turcia vor lăsa deoparte loialitatea faţă de partidul propriu şi îl vor susţine duminică pe principalul rival al preşedintelui Recep Tayyip Erdogan în Istanbul, actualul primar Ekrem Imamoglu, în încercarea lor de a da peste cap speranţele liderului turc de a recâştiga oraşul pe care l-a condus cândva şi care l-a propulsat către politica mare, relatează Reuters.

Alegătorii pro-kurzi din partidul DEM au fost esenţiali pentru victoria primarului Ekrem Imamoglu în alegerile municipale din 2019, care au fost pentru Erdogan un duş rece şi au pus capăt celor 25 de ani de guvernare ai partidului său AKP şi a predecesorilor săi islamişti în Istanbul, conform News.ro.

De asemenea, această victorie din 2019 a oferit opoziţiei, în ultimii cinci ani, un punct de pornire esenţial în încercarea de a reajunge la putere.

Însă dezamăgirea înfrângerii clare a opoziţiei în faţa lui Erdogan în scrutinul prezidenţial din mai anul trecut a schimbat peisajul politic, lăsând alegătorii DEM divizaţi cu privire la modul cel mai bun de a promova cauza drepturilor minorităţii kurde.

„Confuzi şi nehotărâţi”

În Istanbul, sondajele arată că Imamoglu, din partea Partidului Republican al Poporului (CHP), şi contracandidatul său din partea AKP sunt la egalitate, candidatul DEM fiind în urmă. Acest lucru i-a pus pe susţinătorii partidului kurd în faţa unei dileme: ar trebui să voteze cu inima sau cu capul?

„Sunt confuzi şi nehotărâţi”, a spus Yuksel Genc de la firma de sondaje SAMER, care susţine că 40% dintre susţinătorii DEM au indicat că vor vota pentru Imamoglu. „Ei se gândesc să voteze pentru candidatul partidului lor, dar nu vor ca Partidul AKP să câştige”, a explicat Genc.

Guvernul lui Erdogan a luat măsuri drastice împotriva partidelor kurde de la prăbuşirea în 2015 a unui proces de pace menit să pună capăt unei insurecţii vechi de zeci de ani a Partidului Muncitorilor din Kurdistan (PKK), scos în afara legii.

DEM, al treilea partid ca mărime din parlament, unde deţine circa 10% din mandate, este succesorul HDP, formaţiune care se confruntă cu o posibilă închidere într-un proces privind presupuse legături militante, pe care le neagă.

Acesta a fost devastat de mii de arestări şi de înlăturarea primarilor săi după alegerile anterioare, ceea ce alimentează dorinţa alegătorilor de acum de a lovi AKP la nivel naţional, păstrând în acelaşi timp dominaţia DEM în sud-estul majoritar kurd şi în cel mai mare oraş al său, Diyarbakir.

„Cred că într-un mediu ca Diyarbakir este necesar să votezi pentru DEM, dar în Istanbul aş vota pentru Ekrem Imamoglu”, a spus pensionarul Mehmet Fatih Sutcu din Diyarbakir.

Roj Girasun, directorul Rawest Research, a declarat că DEM şi principalul partid de opoziţie CHP au ajuns la un acord cu privire la unele zone din Istanbul, ceea ce face ca votanţii DEM să îl susţină mai uşor pe Imamoglu, iar aproximativ jumătate dintre ei sunt înclinaţi să facă acest lucru.

Erdogan, primar al Istanbulului în perioada 1994-1998, a criticat această alianţă ca fiind o „înţelegere murdară”, care urmăreşte să alimenteze tensiunile dintre partide.

Un vot tactic

Candidata DEM la Primăria Istanbulului, Meral Danis Bestas, a respins ideea unui vot tactic.

„Apelul nostru este ca oamenii să voteze pentru noi”, a declarat ea într-un interviu. „Cred că fiecare partid are datoria fundamentală de a-şi conduce propria politică”, a spus ea.

Poziţia lui Bestas este susţinută de alegătorii DEM care doresc o demonstraţie de forţă după represiunea în care „administratori” numiţi de stat au înlocuit primarii kurzi aleşi din sud-estul ţării.

„Luptăm împotriva administratorilor de mai bine de 10 ani şi, la fiecare alegeri, kurzii merg la urne cu entuziasmul, voinţa şi demnitatea lor şi votează pentru partidul pe care îl susţin”, a declarat Busra Yenturk, angajată din sectorul privat.

În ultimele săptămâni, personalităţi politice kurde importante au făcut apel la un nou proces de pace pentru a aborda cererile lor privind drepturi culturale şi lingvistice mai mari pentru kurzi, care reprezintă aproximativ 15-20% din populaţia de 85 de milioane de locuitori a Turciei.

Dar cercetătorul Girasun spune că aceasta a fost doar o expresie a speranţelor kurzilor şi nu un semnal al planurilor AKP, care este aliat cu un partid naţionalist.

Ankara acuză partidul pro-kurd de legături cu PKK

În schimb, guvernul a anunţat că intenţionează să intensifice operaţiunile împotriva militanţilor kurzi din Irak în această vară.

Ankara acuză partidul pro-kurd de legături cu PKK, care este desemnat drept grup terorist de Turcia, Statele Unite şi Uniunea Europeană pentru un conflict care a ucis peste 40.000 de persoane. HDP neagă astfel de legături.

Bestas, candidata de la Istanbul, a declarat că în prezent nu există niciun semn de revenire la un proces de pace, dar că democratizarea necesită rezolvarea problemei kurde.

„O Turcie în care un sfert din populaţie este marginalizată şi discriminată şi ale cărei cereri nu sunt satisfăcute nu poate fi democratică”, a arătat ea.