"Amintiri bucurestene" si "Manusi rosii" inchid portretul-omagiu Radu Gabrea de la Union

Joi, 26 iulie a.c., începând de la ora 18:00, Cinemateca Union (Sala Paul Călinescu, Str. Ion Câmpineanu nr. 21) prezintă ultimele două titluri din portretul-omagiu Radu Gabrea. Timp de două luni, acest program a oferit spectatorilor şansa de a vedea 16 producţii importante – româneşti şi germane, dar şi coproducţii între mai multe ţări europene – semnate de reputatul regizor român.

Ultimele două filme din selecţia de la Cinemateca Union sunt un documentar foarte puţin cunoscut despre Bucureştiul de odinioară şi un lungmetraj de ficţiune (cel mai recent lansat pe marile ecrane de Radu Gabrea) despre campania masivă de arestări declanşată de „Securitatea Română” ca urmare a Revoluţiei Ungare din 1956. Regizorul va fi prezent la ambele proiecţii, pentru a răspunde întrebărilor publicului.

Programul proiectiilor:

Amintiri bucurestene, regia Radu Gabrea

Foto: Cinemateca Romana

ora 18:00 – AMINTIRI BUCUREŞTENE

România, 1970 / Documentar / 64 min.

Scenariul şi regia: Radu Gabrea

Comentariul: George Macovescu

Povestitori: Valeria Gagialov, Mihai Pălădescu

Imaginea: Ovidiu Gologan, Dinu Tănase

Filmări combinate: Dan Eugen

Montajul: Margareta Anescu

Sunetul: Andrei Papp

Muzica: Constantin Alexandru

Producţie: Studioul Cinematografic „Bucureşti”

Proiecţia filmului se va face în prezenţa regizorului Radu Gabrea.

Filmul este un documentar inteligent construit, cu multe tuşe de umor şi cu secvenţe originale, care evocă convingător dragostea cineastului pentru Capitala ţării, dar şi buna cunoaştere a regulilor genului. Radu Gabrea construieşte o istorie a oraşului în prima jumătate a secolului al XX-lea, avându-l drept prefaţator, cu inflexiuni ale verbului sacru, pe genialul poet Tudor Arghezi, surprins pe meleagurile Mărţişorului, unde puterea comunistă l-a exilat şi unde era silit să vândă cireşe pentru a-şi întreţine familia, dar şi autorul unui adevărat imn de iubire înălţat Capitalei, prin volumul „Cu bastonul prin Bucureşti”. Nimic triumfalist în secvenţele prezentului, adică ale anului 1968, când a fost creat filmul, secvenţe de legătură cu tuşe de contrapunct, nu lipsite de ironie bonomă pentru locuitorii Capitalei. Rostitorii comentariului – semnat de George Macovescu, şef la cârma Cinematografiei, nu prea agreat de comunişti, dar şi profesor universitar, nu prea agreat la Universitate (citea dintr-o broşură legată un curs pe undeva inspirat de ştiinţa sovietică a filologiei, botezată ad-hoc „Teoria literaturii”) – sunt Valeria Gagialov şi Mihai Pălădescu. Secvenţele de la începutul artei cinematografice pe meleaguri româneşti, printre care defilarea regelui Carol I, vizite oficiale sau doar plimbări la Şosea prefaţează câteva noduri dramatice, printre care se află şi viaţa micilor negustori, prezenţa paupertăţii în inima unui oraş cu multe averi, polarizarea socială nefiind o temă definitorie. Cineastul descoperă în documentele artei filmului înregistrate în România o nestemată anonimă, o suită de cadre filmate de un amator pasionat de cinema şi care sintetizează nu doar aspecte ale turnării unui film profesionist, dar şi momente ale vieţii de familie, care au fost imortalizate şi de Fraţii Lumière la începuturile cinematografului. Această mică bijuterie de cinema anonim este utilizată de regizor pentru a marca unele unelte profesioniste avant la lettre ale artei de abia născute (dubla, proba de actor, mişcarea în cadru etc.), sugerând apartenenţa mediului social la cel cu care ne-a familiarizat un inspirat clasic al literelor româneşti, I. L. Caragiale.

Manusi rosii, regia Radu Gabrea

Foto: Cinemateca Romana

ora 20:00 – MĂNUŞI ROŞII

România, 2010 / Dramă, adaptare după romanul „Mănuşile roşii” de Eginald Schlattner / 117 min.

Regia: Radu Gabrea

Cu: Alexandru Mihăescu, Andi Vasluianu, Udo Schenk, Marcel Iureş, IoanA Iacob, Mircea Rusu, Sorin Cociş, Costel Caşcaval, Victoria Cociaş, David Zimmerschied, Ion Grosu, Dan Aştilean

Scenariul: Wolfgang J. Ruf, Gabriel Sîrbu, Radu Gabrea, Bogdan Huşanu

Imaginea: Ion Marinescu

Montajul: Melania Oproiu

Muzica: Thomas Österhoff

Scenografia: Florin Gabrea

Costumele: Svetlana Mihăilescu

La proiectia filmului va participa si regizorul Radu Gabrea.

Filmul este o adaptare a bestseller-ului scriitorului sas Eginald Schlattner şi prezintă ancheta la care a fost supus tânărul student sas Felix Goldschmidt, victimă a campaniei masive de arestări dezlănţuită de „Securitatea Română” în anii ce au urmat revoluţiei din 1956. După înăbuşirea revoluţiei din Ungaria de către tancurile sovietice (noiembrie 1956), puterea comunistă din România, de teama unor evenimente similare, a trecut la arestări şi procese. În special în Transilvania, unde, printre reprezentanţii populaţiei române, maghiare şi germane, se răspândise ecoul celor întâmplate în ţara vecină şi exista pericolul ca situaţia politică să scape de sub control, „Securitatea” a dezlănţuit o campanie masivă de arestări. Una dintre victimele acestei campanii este şi tânărul, de origine săsească, Felix Goldschmidt, student la o universitate clujeană şi conducător al unui cenaclu literar. Convins la început că este victima unei erori, Felix este angrenat treptat în maşina infernală a metodelor staliniste de anchetă, unde vina individuală nu are nici o relevanţă, totul fiind subordonat unui sistem de victimizare, culpabilizare şi depersonalizare, care, în ciuda rezistenţei sale iniţiale, îl transformă pe acesta într-un instrument docil al organelor de represiune. Prin presiune psihică, tortură, umilire repetată şi intimidare, Felix ajunge să devină martor al acuzării împotriva unor prieteni scriitori, trădându-şi până şi propriul frate.

În perioada 1 august – 14 septembrie a.c., sălile Eforie şi Union ale Cinematecii Române vor fi închise. Stagiunea 2012 – 2013 se va deschide pe 15 septembrie a.c.