Analiști occidentali îi fac portretul lui Vladimir Putin: Între brutalitate și „paranoia”

Poziția lui Vladimir Putin la apogeul crizei ruso-ucrainene dezvăluie un lider „paranoic” și izolat, spun oficialii și analiștii occidentali, potrivit AFP.

Ședința în direct a Consiliului de Securitate al Rusiei de luni, în cadrul solemn al Kremlinului, a înghețat întreaga lume.

Președintele rus, așezat singur în fața unei mese mari, îi cheamă pe principalii oficiali de securitate ai țării sale, care defilează unul după altul în fața unui birou, ca niște studenți în timpul unui mare examen oral.

„Propuneți să începeți un proces de negociere (…) sau să recunoașteți suveranitatea republicilor separatiste din Ucraina”, îl întreabă el, cu un zâmbet ironic, pe șefului Serviciului de Informații Externe, Serghei Narichkine.

„Vorbește clar”, îl timorează Putin, iar Narichkine a început să se bâlbâie. „Voi sprijini propunerea” de recunoaștere, subliniază apoi acesta. „Voi susține sau susțin (..) Da sau nu?”, se înfurie Vladimir Putin, umilindu-l în direct pe acest înalt oficial.

Câteva ore mai târziu, stăpânul Kremlinului ține un discurs sălbatic în fața națiunii, negând legitimitatea istorică a Ucrainei și acuzând NATO că dorește să folosească această țară drept „trambulină” pentru a ataca Rusia. El încheie recunoscând cele două autoproclamate „republici” pro-ruse din Donbas.

Ucraina este o creație artificială a „Rusiei bolșevice și comuniste”, afirmă el, amintind că este formată din „ținuturi rusești”. „Suntem gata să vă arătăm ce înseamnă o adevărată decomunizare a Ucrainei”, adaugă el, amenințător.

„Analiza delirantă” a lui Putin

Această țară intenționează să se angajeze în „acțiuni militare” împotriva Rusiei cu ajutorul occidentalilor și prin achiziționarea de arme nucleare, acuză Vladimir Putin.

„Statele Unite și NATO au început fără rușine” să facă din teritoriul ucrainean un „teatru de potențiale operațiuni militare”, trimițând acolo contingente și efectuând acolo manevre militare, spune din nou el.

„Paranoia”, „cinismul”… reacțiile se contopesc, în special la Paris, unde încercarea eșuată de mediere a președintelui Emmanuel Macron cu omologul său rus este prost trăită.

foto:kremlin.ru

„A fost o analiză extrem de violentă, puțin delirante sau paranoică, dar construită- din păcate- de Vladimir Putin (…) cu multe minciuni istorice”, rezumă secretarul de stat francez pentru Afaceri Europene Clément Beaune.

În timpul călătoriei sale la Moscova din 7 februarie, Emmanuel Macron le-a spus deja jurnaliştilor că l-a găsit pe Vladimir Putin „mai abrupt, mai izolat, intrat într-un fel de derivă atât ideologică, cât şi de securitate”.

Șeful statului rus este obișnuit să umilească și să țină discursuri geopolitice agresive, impregnate de referințe macho.

„Tot ce a spus luni, a spus-o deja înainte”, notează Michel Eltchaninoff, autorul cărții „În mintea lui Vladimir Putin”, care îi analizează discursurile de 20 de ani.

„Efect uimitor”

Dar de data aceasta, dramatizarea a fost la apogeu, pe fundalul incertitudinii cu privire la intențiile reale ale Kremlinului.

„Șeful Biroului Politic al secolului XXI vorbește prostii”, a glumit pe Facebook principalul său adversar, Alexeï Navalni, închis de la întoarcerea sa, în ianuarie 2021, din Germania, unde fusese tratat pentru otrăvire.

Fostul cancelar german Angela Merkel își exprimase deja unele rezerve cu privire la universul mental al lui Vladimir Putin la momentul anexării Crimeei de către Rusia și a declanșării ofensivei separatiștilor pro-ruși în estul Ucrainei în 2014.

„A pierdut orice contact cu realitatea (…) El este într-o altă lume”, i-a spus ea președintelui Barack Obama, conform comentariilor raportate de presa americană.

„Există un amestec de raționalitate și închidere totală în raport cu realitatea (…) o formă de detașare de realitate a lui Putin în numele ideologiei sale care poate fi calificată drept paranoică”, consideră Michel Eltchaninoff, redactorul șef al Revistei de Filosofie.

„Întotdeauna am spus că a fost un lider pragmatic, un bun tactician. Își va sacrifica pragmatismul în numele ideologiei sale? Se poate. În orice caz, pare gata de război”, subliniază el.

Jaap de Hoop Scheffer, fost Secretar general al NATO, afirma recent că odată cu prăbușirea Cortinei de Fier și a Uniunii Sovietice s-a prăbușit și lumea lui Putin. Practic, Putin încearcă să atragă societatea transatlantică într-o lume utopică, cu solicitări inacceptabile, total rupte de realitatea prezentului. Într-o notă mai malițioasă, am putea spune că nu ne-ar surprinde să ceară Alaska înapoi Statelor Unite.

Palatul lui Vladimir Putin foto: The Moscow Times

„Țarul” Vladimir Putin

Când Vladimir Putin a apărut prima dată ca lider al Rusiei în anii 1999-2000 el părea o anomalie – un lider forte naționalist în era unor tehnocrați globaliști. Angela Merkel, fostul cancelar german, a sugerat odată că Putin încerca să aplice tehnicile secolului XIX într-o eră diferită, scria Financial Times la începutul lunii.

Însă acum, cu valorile democratice sub presiune în întreaga lume, Putin pare tot mai mult un om care a prevăzut viitorul politicii globale, nu o relicvă a trecutului. Liderul rus a atras fani și copiatori care îi admiră cruzimea, disponibilitatea de a folosi violență, sfidarea sa de tip macho în fața „corectitudinii politice” și stilul autocratic de conducere.

După cum remarca comentatorul rus Dmitri Trenin: „Putin este un lider pre-comunist. El este un țar”.

Unul dintre marile pericole ale actualei crize din Ucraina este că, dacă Putin iese aparent victorios, stilul său de conducere va deveni și mai prestigios și va atrage și mai mulți imitatori din întreaga lume.

Acaparările de teritoriu, amenințările militare, minciunile și asasinatele vor părea tehnicile unui câștigător. Putin a servit deja drept model pentru o nouă generație de lideri autoritari și populiști, inclusiv din Europa și Statele Unite.

(FOTO: Matarazzo-Fotogramma-Ropi)

Gambitul lui Putin. Ce va sacrifica Rusia pentru a marca un mare câștig?

Va sacrifica Putin stabilitatea economică a Rusiei și se va acomoda cu ideea consolidării NATO în regiune, doar pentru a marca simbolismul celor 100 de ani de la înființarea URSS?

Va risca Moscova înfruntarea unui boicot internațional și o prăbușire implacabilă a imaginii sale în plan extern? Greu de spus… Totul va depinde de fermitatea Occidentului și de analizele cost-beneficiu ale Kremlinului; Putin a respectat mereu interlocutorii puternici, scrie Silviu Nate pe Contributors.

• Citește un portret făcut de HotNews liderului rus în 2014: Cum lucreaza Vladimir Putin. Profilul psihologic al unui fost ofiter KGB