Leul s-a devalorizat deja mai mult decât estimarea pe 12 luni – ce prognoză economică au specialiștii în investiții
Sondajul lunar al Asociației CFA România, organizația profesioniștilor în investiții, făcut în luna aprilie arată că încrederea în economie a stagnat, prognozele de creștere s-au deteriorat față de luna anterioară. Majoritatea participanților anticipează o depreciere suplimentară a leului care în 5 luni s-a depreciat deja cu puțin mai mult decât prognoza pe tot anul 2026.
Prognoza medie de creștere a PIB pentru 2026 a coborât la 0,4%, față de valoarea înregistrată în exercițiul anterior. Asociația notează că riscul de recesiune pentru anul curent a crescut substanțial.
„Leul s-a depreciat, depășind media anticipațiilor atât pentru orizontul de 6 luni, cât și pentru cel de 12 luni. De asemenea, anticipațiile privind creșterea economică pentru anul curent au înregistrat scăderi consistente, iar riscul de recesiune în anul 2026 a crescut substanțial, spune Adrian Codirlașu, CFA – Președinte al Asociației CFA România.
Jurnalistul Dan Popa trimite în fiecare joi dimineață newsletterul „EconoMix”. Dacă te interesează finanțele personale și vrei să citești mai multe despre contextul din spatele știrilor economice, te poți abona aici:
Abonează-te
Cursul EUR/RON este anticipat la 5,1650 lei pentru orizontul de 6 luni și la 5,2252 lei pentru 12 luni. Aproximativ 80% dintre participanți anticipează o depreciere a leului, iar 12% o stagnare. Sondajul a fost realizat în ultima săptămână a lunii aprilie, când cursul era de 5,2359.
Rata inflației pentru orizontul de 12 luni este prognozată la 7,41%, față de 10,71% valoarea actuală. 46% dintre participanți anticipează o reducere a inflației, în timp ce 31% anticipează o majorare.
Referitor la piața imobiliară, 64% dintre participanți anticipează o stagnare a prețurilor în următoarele 12 luni. 72% consideră că prețurile actuale sunt supraevaluate, iar 28% că sunt corect evaluate. Deficitul bugetar prognozat pentru 2026 este de 6,4% din PIB, față de 7,7% valoarea actuală, iar datoria publică este anticipată să ajungă la 62% din PIB.