​ANALIZA Ce solutii au candidatii la Primaria Capitalei pentru traficul infernal din Bucuresti. Cat de realiste sunt propunerile lui Firea, Nicusor Dan, Predoiu si Turcescu?

Traficul horror face din Bucuresti orasul cu cele mai mari ambuteiaje din toata Europa. Cum vad cei mai bine clasati patru candidati la functia de primar general al Capitalei rezolvarea problemei traficului? Gabriela Firea, Nicusor Dan, Catalin Predoiu si Robert Turcescu propun cu totii o reorientare prin dezvoltarea transportului public (benzi unice pentru RATB, prioritate in trafic pentru transportul public, modernizarea flotei, parcari park&ride) si a transportului alternativ (o retea viabila de piste de biciclete) in defavoarea masinii personale. Totusi, in majoritatea cazurilor lipseste o strategie integrata si o imagine de ansamblu clara, astfel ca propunerile par mai degraba declaratii care dau bine.

Trafic in Bucuresti

Context:

In 2014, Bucurestiul a fost orasul cu cele mai mari ambuteiaje din Europa, cu un indice de congestie de 41%, potrivit unui studiu realizat de TomTom Telematics. In 2015, Bucurestiul a fost al saselea oras din lume din punctul de vedere al blocajelor in trafic, fiind depasit doar de Mexico City, Bangkok, Istanbul, Rio de Janeiro si Moscova.

Bucurestenii stau blocati zeci de minute blocati in trafic pentru a ajunge la munca sau a-si duce copiii la scoala, transportul public nu este tentant – autobuze/tramvaie/troleibuze vechi, aglomerate, nu este integrat cu metroul, traseele nu corespund nevoilor – nu avem piste pentru biciclete, iar trotuarele sunt pline de masini.

Ce propun asadar candidatii?

• Gabriela Firea (PSD)

„Se va pune accent pe prioritizarea formelor sustenabile si alternative de circulatie. Un traseu cu prioritate pentru pietoni si biciclisti va crea o alternativa viabila pentru transport. Se propune configurarea unei retele integrate de circulatie pietonala si pentru biciclete intr-o zona larga a centrului, care sa reprezinte nu numai oportunitati de circulatie, ci si spatii publice de calitate”, spune Gabriela Firea.

Candidata PSD propune benzi unice pentru RATB, o retea viabila de piste pentru biciclete, extinderea numarului de intersectii incluse in sistemul de management al traficului din Bucuresti (SMTB) si o colaborare cu programul global Waze Connected Citizens, care ofera autoritatilor informatii in timp real cu privire la trafic, gropi, accidente si ambuteiaje.

In ceea ce priveste transportul public, Gabriela Firea spune ca este necesar ca RATB sa fie transformata din regie autonoma in societate comerciala si un contract de delegare a gestiunii serviciului public de transport, contract prin care se vor stabili conditiile de prestare a serviciului si modul de acordare a compensatiei pentru diferenta de tarif aferenta gratuitatilor si reducerilor pentru transportul public.

„In baza unui audit, vor fi dimensionate corect subventiile acordate de municipalitate, pe baza costurilor de exploatare si a numarului real de beneficiari. Avand o incadrare exacta in parametri bugetari a activitatii, va fi asigurat parcul de autovehicule necesar pentru acoperirea integrala a nevoilor de transport public. Se va face o evaluare si redimensionare a tuturor traseelor, astfel incat sa se elimine redundantele si sa se asigure interconectarea traseelor de suprafata cu cele ale metroului. Dupa ce activitatea companiei de transport public va fi pusa pe baze economice sanatoase, va fi introdus biletul unic de calatorie, valabil atat pe mijloacele de transport de suprafata cat si pentru metrou. Biletul unic va putea fi achizitionat nu doar de la punctele clasice de vanzare a legitimatiilor de calatorie, ci si online. De asemenea, va exista si o versiune electronica a tichetului, pentru telefoanele mobile inteligente”, se arata in programul Gabrielei Firea.

La capitolul parcari, Gabriela Firea propune urmatoarele:

– pentru parcarile publice de suprafata se va introduce sistemul de taxare automata, cu plata online sau prin sms. „Astfel, in afara optimizarii incasarilor, vom elimina si fenomenul parcagiilor ilegali. Posturile desfiintate prin disponibilizarea agentilor incasatori vor fi transferate la politia locala, pentru a se asigura un control eficient al parcarilor”, spune Firea.

– demararea unui amplu program, impreuna cu primariile de sector, de amenajare si construire de locuri de parcare de resedinta, astfel incat sa fie descongestionate arterele de circulatie.

– continuarea proiectului care prevede amenajarea parcarilor de tip Park&Ride, amplasate la toate portile de intrare in oras, unde cei care fac naveta in Bucuresti sa-si poata lasa autoturismele pe timpul zilei, avand la dispozitie mijloace de transport in comun.

– va solicita comisiei de patrimoniu o situatie clara a tuturor terenurilor libere unde se pot construi parcari si se inventariaza zonele prioritare, unde constructia de parcari este urgenta pentru fluidizarea traficului. „In vara aceasta, vom cuprinde in rectificarea de buget sume pentru aceste parcari si vor fi organizate proceduri transparente de licitatii”, spune Firea.

Firea spune ca in noua organigrama se va infiinta Departamentul de atragere si implementare de proiecte finantate din fonduri nerambursabile ce vor fi alocate pentru: reabilitarea strazi lor, extinderea SMTB, realizarea sistemului centralizat de evidenta si plata a parcarilor prin infiintarea unui Centru de control Parcaje, infiintarea de noi parcaje la intrarea in oras, corelarea acestora cu linii noi de RATB, extinderea culoarelor unice pentru transportul in comun, extinderea si construirea de piste pentru bicilcete si reabilitarea podurilor si pasajelor

Contractele cu firmele de asfaltare vor fi puse pe baze noi, astfel incat sa se asigure rezolvarea operativa a tuturor problemelor din carosabil, precum si reabillitarea periodica a tuturor arterelor administrate de municipalitate, cu incadrarea in tinte bugetare sustenabile, mai spune aceasta.

Concluzii:

Pe scurt, Gabriela Firea propune incurajarea transportului public prin benzi dedicate RATB si amenajarea unei retele de piste pentru biciclete, ca alternativa la transportul cu masina personala, extinderea sistemului de management al traficului. In plus, propune transformarea RATB in societate comerciala, iar subventia sa se dea in baza unui contract de delegare de gestiune intre Consiliul General si RATB, un lucru care ar mai clarifica putin situatia RATB. In plus, propune eficientizarea traseelor RATB si un sistem de bilete si abonamente atractiv pentru consumatori. La capitolul parcari, Firea propune amenajarea unor parcari park&ride la principalele intrari in oras, tot in sensul descurajarii traficului auto in oras, dar si amenajarea de parcari de resedinta in marile cartiere de blocuri.

Propunerile de descurajare a traficului auto si de incurajare a transportului in comun si transportului alternativ sunt in trend cu ceea ce se intampla in orasele civilizate din Europa, o reteta de succes pentru a imbunatati calitatea vietii si a decongestiona traficul . Din programul Gabrielei Firea lipsesc insa informatii despre proiectele de infrastructura importante pentru oras care trebuie continuate : Largirea strazii Fabrica de Glucoza, largirea strazii Prelungirea Ghencea, pasaje la intrarile in oras si la trecerile cu calea ferata, unde sunt congestii si nu se pot rezolva altfel, proiecte de infrastructura cu care Bucurestiul a ramas restanta.

In plus, nu se detaliaza ce investitii se vor face in modernizarea parcului auto RATB si de unde vor veni banii, cateva sute de milioane de euro, ce se intampla cu gratuitatile date pensionarilor si daca RATB poate supravietui fara majorarea biletelor. Nu se fac referiri la Planul Mobilitate Urbana Durabila, practic strategia de transport pentru Bucuresti si Ilfov si daca acest plan va fi respectat.

Gabriela Firea nu a spus nimic nici de strategia de parcare pentru zona centrala, daca va creste taxa de parcare pe zona centrala – masura luata de majoritatea oraselor aglomerate pentru a descuraja traficul in centrul orasului – si ce se intampla cu masinile parcate pe trotuar. In plus, lipseste un plan de corelare a transportului public din Bucuresti cu cel din Ilfov, vital pentru decongestionarea traficului deoarece foarte multi cetateni fac naveta intre Bucuresti si Ilfov.

• Nicusor Dan (USB)

Ce propune:

– un parteneriat intre Primaria Capitalei si CNADNR, in care primaria sa contribuie cu bani, astfel incat in 3 ani sa se finalizeze lucrarile de extindere la doua benzi pe sens a soselei de centura si a podurilor peste aceasta la principalele iesiri din Bucuresti

– extinderea sistemului de management al traficului in tot Bucurestiul;

– reglementarea situatiei taximetriei din Bucuresti. Asigurarea unui cadru concurential corect prin eliminarea concurentei neloiale a taxiurilor neacreditate in Bucuresti, taxiurile pirat si activitatea de taximetrie nereglementata.

– retea de piste de biciclete care sa permita ajungerea in siguranta din orice punct al Bucurestiului in orice alt punct.

– accesibilitate pentru persoanele cu mobilitate redusa.

– eliminarea tuturor obstacolelor montate in spatiul public cu nerespectarea Normativului 51/2012: bolarzi, panouri publicitare, chioscuri, etc

– benzi unice pentru autobuze si troleibuze; cresterea vitezei autobuzelor si troleibuzelor, orar afisat si respectat de catre acestea;

– metroul usor pe infrastructura CFR existenta – triplarea astfel a lungimii retelei de metrou;

Transport public:

– transport public cu orar fixat si respectat, care sa creeze o alternativa credibila la transportul cu autoturismul.

– corelarea prin sisteme GPS a transportului public de suprafata cu sistemul inteligent de management al traficului, astfel incat autobuzele, troleibuzele, tramvaiele sa aiba prioritate in intersectii,

– imbunatatirea flotei RATB prin accesarea fondurilor europene nerambursabile in valoare de 130 milioane euro. Frecventa transportului public de suprafata corelata cu necesitatea (mai multe autobuze, troleibuze, tramvaie la ore de varf)

– parteneriat intre RATB si Metrorex pentru un sistem unic de taxare pentru transportul public suprateran si subteran. Taxarea pe calatorie, intr-un interval de timp, indiferent de numarul mijloacelor de transport pe care calatorul le schimba. Sisteme electronice de plata pentru transportul public

– aplicatii on-line care sa permita urmarirea in timp real a transportului public si care sa permita optimizarea traseului de transport

– functionalizarea RATB pe principii de management.

Parcari:

– mari parcari gratuite la principalele intrari in oras, corelate cu transportul in comun, care sa incurajeze lasarea autoturismului si utilizarea transportului in comun.

– reglementarea provizorie a locurilor de parcare ad-hoc din cartierele de blocuri

– evidenta tuturor masinilor care parcheaza in cartierele rezidentiale, in corelatie cu persoanele care locuiesc in respectivele cartierele

– strategie de amenajare de noi locuri de parcare in functie de rezultatul analizei parcarilor din cartierele rezidentiale si a terenurilor proprietate a municipalitatii.

Concluzii

Nicusor Dan promite in linii mari dezvoltarea transportului public (modernizarea flotei RATB, benzi unice RATB, autobuzele sa aiba prioritate in intersectii), dezvoltarea unei retele functionale de piste pentru biciclete si parcari park&ride ca alternativa la transportul cu masina personala, o decizie corecta, pe care orase ca Viena, Copenhaga, Stockholm deja au luat-o. In plus, acesta vrea un parteneriat cu CNADNR pentru finalizarea lucrarilor la centura, si mai mult, Primaria Capitalei sa contribuie cu bani pentru lucrari. Desi Bucurestiul are nevoie foarte mare de o sosea de centura functionala, pentru a elimina traficul de tranzit, in conditiile in care municipalitatea nu are bani nici sa-si faca propriile lucrari de infrastructura, este greu de crezut ca va avea bani de dat pentru soseaua de centura. In plus, Nicusor Dan vrea extinderea sistemului de management al traficului, modernizarea RATB pe fonduri europene, avansand si cateva cifre in acest sens si amenajarea de parcari, un oras accesibil pentru persoanele cu mobilitate redusa si noi locuri de parcare, in functie de un necesar facut de Primarie.

Nicusor Dan a declarat in mai multe randuri ca este impotriva parcarii pe trotuar, insa in programul sau nu sunt trecute masuri concrete in acest sens. Din program mai lipsesc informatii despre proiectele de infrastructura importante pentru oras care trebuie continuate : Largirea strazii Fabrica de Glucoza, largirea strazii Prelungirea Ghencea, pasaje la intrarile in oras si la trecerile cu calea ferata, unde sunt congestii si nu se pot rezolva altfel, proiecte de infrastructura cu care Bucurestiul a ramas restanta. Nu se fac referiri la Planul Mobilitate Urbana Durabila, practic strategia de transport pentru Bucuresti si Ilfov si daca acest plan va fi respectat.

Nicusor Dan nu a spus nimic nici de strategia de parcare pentru zona centrala, daca va creste taxa de parcare pe zona centrala – masura luata de majoritatea oraselor aglomerate pentru a descuraja traficul in centrul orasului.

In plus, lipseste un plan de corelare a transportului public din Bucuresti cu cel din Ilfov, vital pentru decongestionarea traficului deoarece foarte multi cetateni fac naveta intre Bucuresti si Ilfov.

• Catalin Predoiu (PNL)

„Sistemul de management al traficului nu este suficient, e nevoie de masuri integrate care sa ne motiveze pe toti sa mai lasam masinile personale si sa ne bucuram de orasul nostru si de aerul (ce va fi!) curat. Masurile integrate vizeaza, in principal, dezvoltarea transportului in comun – pentru ca acesta sa acopere o arie mai larga si sa aiba o buna acoperire si frecventa – si colaborarea cu autoritatile locale din jurul Bucurestiului, pentru a avea o viziune comuna de dezvoltare. Solutia noastra (aplicata si in orasele vest-europene cu succes) se bazeaza pe dezvoltarea transportului public eficient si atractiv in vederea micsorarii numarului de masini din trafic si asigurarea unei mai bune fluente”, spune Predoiu.

Concret, acesta propune:

– reformarea transportului in comun are ca elemente centrale regandirea si operationalizarea Autoritatii Metropolitane de Transport Bucuresti (ATMB)* si reforma RATB.

– noduri intermodale in afara Bucurestiului dotate cu spatii generoase de parcare (park&ride) si extinderea metroului (in special de suprafata) pana la aceste parcari, pe punctele principale de acces in oras;

– sistem regional de e-tiketing, astfel incat cine plateste transportul in comun sa poata parca gratuit;

– sistem de transport in comun extins in localitatile cu caracter predominant rezidential din judetul Ilfov (catre nodurile intermodale).

– Metrorex si RATB se vor subordona unei entitati unice: Autoritatea de Transport Bucuresti- Ilfov;

– introducerea pe distante scurte, doar in cartierele (in special cartiere de case) care nu sunt bine conectate la reteaua de metrou, de microbuze care sa asigure conexiunea rapida si

eficienta economic cu reteaua de metrou/RATB, prin acordarea de licente operatorilor privati interesati.

– culoare speciale dedicate biciclistilor, delimitate clar, alternand acesta abordare cu solutii care sa nu necesite infrastructura dedicata (vezi Londra, Amsterdam) si bike-sharing;

– sistem inteligent de gestionare a parcarilor, cu o aplicatie care sa indice locurile libere de parcare din oras, pentru o mai buna fluidizare a traficului;

– acolo unde exista retele rectangulare de strazi, de tip caroiaj, situate intre doua artere principale, vom introduce pe strazile secundare/tertiare de sensuri unice alternative si vom delimita

spatii de parcare pe ambele parti ale strazilor, pentru a permite degrevarea arterelor principale;

– vom identifica terenuri unde sa se realizeze parcari, in marile cartiere ale Capitalei.

– realizarea soselei de centura cu cel putin doua benzi pe sens, in scopul mutarii traficului de tranzit in afara orasului. Realizarea de noduri rutiere denivelate la intersectiile soselei de centura cu autostrazile, drumurile nationale sau drumurile judetene;

– efectuarea de reparatii asupra arterelor rutiere (astuparea gropilor, rezolvarea denivelarilor, aducerea la nivel a canalelor) si a intersectiilor;

La capitolul proiecte de infrastructura, acesta vrea: modernizarea Soselei Iancului si Pantelimon, finalizarea Pasajului Ciurel, f inalizarea Pasajului Nicolae Grigorescu, largirea strazii Fabrica de Glucoza, largirea str. prelungirea Ghencea, aducerea metroului in Sectorul 5 prin construirea magistralei M7 Colentina ￢ Rahova, cuplarea acesteia cu Centrul Intermodal care se va construi la Magurele si strapungerea Strazii Brasov catre Prelungirea Ghencea, cu prelungire pana la Soseaua Alexandriei.

Concluzii

Catalin Predoiu are cel mai complet program pe partea de mobilitate. Candidatul PNL promite, in linii mari, dezvoltarea transportului public, dezvoltarea unei retele functionale de piste pentru biciclete si parcari park&ride ca alternativa la transportul cu masina personala. In plus, propune integrarea transportului din Bucuresti si Ilfov, bilet unic pentru transportul public si reforma RATB. Predoiu nu detaliaza insa ce inseamna reforma RATB si cu ce bani va moderniza flota regiei, aflata in prezent intr-o stare deplorabila. In paralel cu incurajarea transportului public si a celui alternativ, Predoiu vrea sa termine si proiectele de infrastructura incepute, unele vitale pentru dezvoltarea orasului. Acesta vrea sa faca parcari in cartierele de blocuri si pe strazile unde se poate face sens unic.

Predoiu nu a spus nimic nici de strategia de parcare pentru zona centrala, daca va creste taxa de parcare pe zona centrala – masura luata de majoritatea oraselor aglomerate pentru a descuraja traficul in centrul orasului. Acesta nu a spus nimic despre parcarea pe trotuar, daca o va interzice sau nu.

Candidatul PNL vorbeste si de finalizarea centurii si a unei noi magistrale de metrou in sectorul 5, insa Primaria Capitalei nu are nicio competenta in acest sens. Acesta vrea sa introduca microbuze in cartierele unde nu exista transport public, insa din experienta de pana acum, pe rutele Bucuresti Ilfov, acestea nu s-au dovedit o solutie buna. Predoiu face referire la Planul de Mobilitate Urbana Durabila, practic strategia de transport pentru Bucuresti si Ilfov, insa nu precizeaza clar daca proiectele propuse de strategie vor fi respectate.

• Robert Turcescu (PMP)

Directii principale de actiune, obiective si proiecte: prioritizare transport public si o noua harta a retelei de transport public a Capitalei; transport alternativ si ecologic; trafic prietenos; o noua lege a transportului public in Bucuresti si zona metropolitana.

Ce propune:

– Promovarea politicilor si a proiectelor de infrastructura in baza noului Master Plan General pentru Transport Urban – Bucuresti 2030; identificarea, proiectarea si executia de noi coridoare de transport (inchidere inel median, strapungeri si supralargiri) pentru preluarea cererii de transport crescute, in concordanta cu Planul de mobilitate urbana durabila 2016-2020;

– Promovarea strategiei de parcari in Municipiul Bucuresti, cu prioritate pe zona inelului principal de circulatie al orasului; parcari supraterane in cartiere si o noua reglementare privind numarul minim obligatoriu de locuri de parcare in subsolurile cladirilor nou construite in zona centrala;

– Continuarea implementarii proiectelor de gestionare a traficului si mobilitatii urbane (Master Plan General pentru Transport Urban si Planul de Mobilitate Urbana)

– Dezvoltare sisteme de parcari tip park&ride la intrarile in oras prin reteaua de autostrazi si DN, precum si la capetele liniilor magistrale de metrou;

– Obligativitatea asigurarii de catre persoanele fizice sau juridice a detinerii de locuri de parcare pentru autovehicule de transport marfa din parcul propriu;

– Eliberarea spatiului public (strada sau trotuar) de catre prestatorii de servicii de vulcanizare, spalatorii auto si efectuarea acestora in spatii proprii;

– Introducerea standardelor de cost in proiectele de infrastructura;

– Masuri si intreprinderea demersurilor necesare pentru finalizarea lucrarilor la actuala centura rutiera a Capitalei, precum si demararea implementarii proiectului Centurii de autostrazi a Capitalei;

– Finalizarea lucrarilor la cele sapte proiecte de infrastructura stradala aflate in diferite stadii de executie (modernizare infrastructura rutiera Piata Sudului; Penetratie Splaiul Independentei – Ciurel – A1; strapungere b-dul Nicolae Grigorescu – Splai Dudescu; supralargire Prelungirea Ghencea – Domnesti; punct intermodal de transport Piata Eroii Revolutiei; supralargirea strazii Fabrica de Glucoza; reabilitare sistem rutier si linie tramvai bd-ul Liviu Rebreanu)

– Extinderea procesului de intretinere multianuala a strazilor magistrale din Municipiul Bucuresti;

– Prioritizarea transportului public din Bucuresti ￢ integrarea transportului de suprafata cu cel subteran, o noua harta a transportului public in Capitala;

– Metroul, principal mijloc de transport public; sistem tarifar unic (modernizarea si extinderea celui existent), bilet unic pe intreaga retea de transport public a Municipiului Bucuresti;

– Masuri institutionale pentru revizuirea si imbunatatirea legii de infiintare a Autoritatii Metropolitane de Transport Bucuresti (AMTB), in consens cu proiectul noii legi a transportului public local: AMTB ￢ institutie juridica autonoma, coordonator al activitatilor de dezvoltare, iar Metrorex si RATB, operatori de exploatare;

– Extinderea dezvoltarii retelei de metrou si a celorlalte sisteme de transport public, in conformitate cu planul de mobilitate urbana;

– Masuri si demersurile necesare pentru includerea centurii feroviare a Capitalei in sistemul de transport public;

– Reorganizarea RATB in societate comerciala conform legislatiei in vigoare si incheierea contractului de servicii publice conform Regulamentului UE nr. 1370/2007, intre autoritatea competenta si operatorii de transport public;

– RATB, producator de tramvaie – reabilitarea si modernizarea Uzinei de reparatii (URAC) a RATB si transformarea in fabrica de tramvaie (inclusiv componente), posibil furnizor pentru Romania si sud-estul Europei;

Innoirea parcului de material rulant din flota RATB;

– Benzi unice pentru transportul public de suprafata (autobuze si troleibuze);

– Promovarea progresiva a transportului de autobuze cu propulsie electrica;

– Promovarea formelor de transport alternativ in centrul orasului prin ameliorarea conexiunilor de transport in comun si crearea unei retele de strazi cu prioritate pentru biciclisti si pietoni care sa strabata centrul;

Concluzii:

Robert Turcescu propune respectarea Planului de Mobilitate Urbana Durabila (PMUD) Bucuresti Ilfov care promoveaza transportul public si transportul alternativ in defavoarea transportului cu masina personala, plus parcari park&ride, astfel incat cei care fac naveta sa nu mai intre cu masina in oras. Concret, acesta vrea benzi unice pentru RATB, transformarea RATB in societate comerciala pentru a putea accesa fonduri europene, bilet unic pentru transportul public, tramvaiele sa fie produse in uzina RATB. In ceea ce priveste pistele de biciclete, acesta vrea o retea in principal in zona centrala. In paralel, acesta doreste continuarea marilor proiecte de infrastructura incepute de municipalitate, unele foarte importante pentru dezvoltarea orasului.

Turcescu vorbeste si de extinderea retelei de metrou, finalizarea lucrarilor la Soseaua de Centura si demersuri necesare pentru includerea centurii feroviare a Capitalei in sistemul de transport public, insa acestea nu tin de Primaria Capitalei.

Candidatul PMP nu a spus nimic de strategia de parcare pentru zona centrala, daca va creste taxa de parcare pe zona centrala – masura luata de majoritatea oraselor aglomerate pentru a descuraja traficul in centrul orasului. Acest lucru este insa trecut in PMUD.

In plus, lipseste un plan de corelare a transportului public din Bucuresti cu cel din Ilfov, vital pentru decongestionarea traficului deoarece foarte multi cetateni fac naveta intre Bucuresti si Ilfov.

In plus, acesta nu isi prezinta pozitia vizavi de parcarea pe trotuar si nu vorbeste despre integrarea transportului public intre Bucuresti si Ilfov.

Cateva date despre traficul din Bucuresti

Potrivit Indicelui anual de trafic 2016, realizat de TomTom Telematics, Bucurestiul este al saselea oras din lume din punctul de vedere al traficului aglomerat.

In Bucuresti, din cauza aglomeratiei, timpul de deplasare al soferilor este, in medie, cu 43% mai mare decat in conditiile unui trafic fluid. Analiza TomTom mai arata ca dimineata blocajele din traficul Capitalei sporesc durata deplasarilor cu 83%, iar seara, cu 87%. Cu alte cuvinte, un soferii pierde zilnic in medie in traficul bucurestean 51 de minute, iar anual, 196 de ore.

Indexul de trafic 2016 arata ca cele mai aglomerate orase din lume din punctul de vedere al circulatiei auto sunt Mexico City, Bangkok si Istanbul.

In capitala Mexicului, timpul suplimentar pierdut in blocajele de circulatie ajunge zilnic la 57 de minute (crestere cu 97% – dimineata, 94% – seara), iar anual, la 219 ore. In Bangkok, soferii pierd in fiecare zi, 61 de minute (+85% dimineata, + 114% seara), iar anual, 239 de ore. In Istanbul, blocajele sporesc zilnic durata deplasarilor cu 47 de minute (+62% dimineata, + 94% seara), iar anual, cu 178 de ore.

In Bucuresti sunt 1,2 milioane de masini si circa 47% dintre calatoriile zilnice se fac cu masina, 35% cu transportul public, 17% pietonal si doar 1% cu bicicleta, potrivit datelor din Planul Mobilitate Urbana Durabila.

Bucurestenii sunt cetatenii europeni cei mai nemultumiti de transportul public din orasul lor, doar 6% fiind satisfacuti de acesta, potrivit unui proiect al Friedrich-Ebert-Stiftung Romania.

Cum am ajuns aici? In timp ce alte capitale europene au investit masiv in transportul public si transportul alternativ, in ultimii 8 ani, Primaria Capitalei a investit sume minuscule in RATB, autobuzele si tramvaiele sunt din ce in ce mai vechi si vin rar, nu s-au facut benzi unice si Bucurestiul nu are piste pentru biciclete. Singurele investitii au fost in drumuri si pasaje care la randul lor aduc mai mult trafic, daca il citam pe Jan Ghel, unul dintre cei mai mari designeri de orase din lume.

Nu trebuie sa demonizam pasajele sau drumurile. Bucurestiul inca nu este suficient dezvoltat la acest capitol. Avem nevoie de o sosea de centura viabila. Avem nevoie de mai multe inele de circulatie, ca sa evitam tranzitarea centrului. Avem nevoie sa largim anumite strazi (Fabrica de Glucoza, Prelungirea Ghencea, strapungerea Nicolae Grigorescu). Avem nevoie de pasaje in punctele de conflict, in special pe arterele pe unde se intra in oras, de exemplu, la intersectia Doamna Ghica cu Sos. Colentina, Sos, Colentina cu Fundeni si Andronache, la Piata Delfinului, la intersectiile cu calea ferata, insa tendinta din alte orase europene este descurajarea transportului cu masina personala.