Analiza Criza si bancile centrale

Criza financiara a scos la iveala o multitudine de vulnerabilitati din sectorul financiar si valori alarmante ale datoriilor suverane, la care s-au adaugat schimbari succesive pe scena politica, declansate de alegeri anticipate (cum este cazul Greciei, Ciprului, Italiei, sau Irlandei). In acest context, bancile centrale si guvernatorii acestora au devenit mai vizibili in ochii cetatenilor. De exemplu, rezultatele sondajului „Barometrul de opinie publica – Adevarul despre Romania”, realizat de INSCOP Research in martie 2013, arata ca:

– 47,2% din populatie are incredere in Banca Nationala a Romaniei (BNR), institutia situandu-se pe locul doi, dupa Armata (61,8%);

– Mugur Isarescu, guvernatorul BNR, ocupa locul al treilea din punct de vedere al increderii populatiei in personalitati, cu un procent de 44%.

Dar in Romania aceasta stare de fapt nu este noua sau determinata de criza. Increderea in institutia Bancii Nationale a Romaniei a crescut in timp si datorita parcursului istoric.

Noi provocari pentru bancile centrale

Bancile centrale se confrunta in primul rand cu o vizibilitate crescuta, dar si cu un cumul de noi responsabilitati fata de: capacitatea de redresare a economiilor, stabilitatea sistemelor financiare si a institutiilor financiare individuale, reglementarea macro si microprudentiala, politica fiscala si macroeconomica.

Pe langa acestea putem nota si un nou set de provocari politice si operationale, de la strategia de ansamblu a guvernarii la managementul riscului: sunt implicate atat in politica fiscala cat si in cea monetara, si au devenit judecatori ai probitatii, arbitri pe pietele de capital, salvatori ai bancilor cu probleme, plasa de siguranta a guvernelor si supraveghetorii intregului sistem financiar.

In acelasi timp, au devenit mai vulnerabile la riscuri variate, precum: fluctuatiile de pe pietele de capital, schimbarile in opinia publica si politica sau evolutiile macroeconomice.

Cresterea in importanta si vizibilitate se datoreaza rolului extins pe care bancile centrale si l-au asumat, cu voie sau fara de voie, ca actori principali nu numai in stabilirea politicii monetare, ci si in influentarea politicilor financiare si chiar fiscale in anumite cazuri.

Bancile centrale si-au extins competentele dincolo de functia traditionala de creditor si arbitru, trasand si anumite coordonate ale politicilor financiare. Competente care in mod evident ies din aria clasica acceptata a acestor institutii.

Cel mai recent exemplu este cel al Japoniei: guvernatorul Haruhiko Kuroda a anuntat, la inceputul lunii aprilie, ca Banca Centrala a Japoniei va dubla baza monetara, pana la sfarsitul anului 2014, cumparand actiuni guvernamentale pentru a atinge o rata a inflatiei de 2%. Efectele deciziei au fost imediat vizibile: devalorizarea yenului si reducerea randamentului obligatiunilor de stat, ceea ce permite statului obtinerea de imprumuturi la costuri sensibili mai mici.

Guvernatorii bancilor centrale interactioneaza mai des cu clasa politica, cu presa si, implicit, cu electoratul. De asemenea, pozitia de guvernator al bancii centrale implica un set nou de sarcini strategice si operationale si o expunere la riscuri mult mai mari, atat cu caracter financiar cat si din punct de vedere al propriei reputatii.

Criza a schimbat, a redefinit rolul bancilor centrale si al guvernatorilor acestora, iar tendinta nu este de revenire la statutul anterior. Adaptarea la o pozitie publica proeminenta pe scena publica va fi una dintre provocarile principale si reprezinta un efect mostenit ca urmare a crizei, iar functia de guvernator in sine a devenit mai puternica si mai complexa. Dintr-o evidenta necesitate pe parcursul recesiunii, dar cu importante incompatibilitati pe viitor daca se pastreaza statusul actual. Si aceasta este tendinta.

Pentru extinderea activitatilor si competentelor, bancile centrale vor plati, probabil, cu independenta de care s-au bucurat pana acum. Iar cresterea puterii, desi nedorita in unanimitate, ridica deja semne de intrebare referitoare la transparenta activitatilor bancare si a responsabilitatiilor bancilor centrale fata de guvern si populatie. In opinia lui John Nugée, Director Executiv al State Street Global Advisors, „bancile centrale au pierdut deja trei caracteristici care erau printre cele mai importante atribute ale lor: claritatea misiunii, independenta actiunii si politica neutralitatii”.

Mandatul bancilor centrale este dictat politic, chiar daca este vorba despre stabilitatea preturilor, stabilitatea financiara, rata inflatiei sau orice alta masura economica. In mod cert, bancile centrale nu au libertatea de a-si alege propriul mandat si raporteaza periodic guvernului cum si cat de bine au indeplinit acel mandat, desi se confrunta cu limitari ale libertatii de executie. In acest context, libertatea sau independenta bancilor centrale se defineste doar ca puterea de a-si decide metodele, prioritatile si perioada in care ele pot indeplini mandatul. Dar utilizarea anumitor instrumente este inca in faza experimentala, deoarece bancile nu dispun inca de un set de masuri si actiuni pe care le pot aplica pentru a redresa situatia financiara actuala. Crearea unui „manual de bune practici” pentru o criza financiara de asemenea anvergura este o mare provocare.

Asistam si la o „incalcare” a competentelor intre bancile centrale si celelalte institutii statale cu prerogative in politicile financiare, fiscale si economice in special in tarile membre UE.

Este de asemenea necesara si o imbunatatire a metodei de comunicare, deoarece masurile financiare puse in aplicare au repercursiuni puternice, directe si indirecte asupra populatiei. Este rolul politicului de a stabili un mandat sau o directie de actiune, dar sta in capacitatea expertilor din domeniul economico-financiar de a alege instrumentele si metodele pe care le vor folosi.

Citeste intreg articolul si comenteaza pe Contributors.ro

Analiza Criza si bancile centrale

#MediciBuni Dr. Ana-Maria Bota, medic primar ORL: „Tratez fiecare pacient așa cum m-aș trata pe mine însămi. Și mi se pare normal să fac asta”

#medicibuni Dr. Ioana Dumitrașcu-Biriș, medic cardiolog fetal MedLife: „Testele de ADN fetal nu pot înlocui ecografiile morfofetale în sarcină”

#medicibuni Dr. Horațiu Teodorescu, gastroenterolog MedLife: „Tusea, senzația de nod în gât și răgușeala ar trebui să aducă pacienții și la gastroenterolog“

#medicibuni Dr. Lucian Alecu, chirurg MedLife: „Dieta bazată pe alimente grase, procesate, pe consum de alcool și pe fructe dulci îmbolnăvește ficatul“

#MediciBuni – Dr. Ioana Raluca Sima: „ Cele mai multe dintre accidentele vasculare cerebrale și cazurile de demență pot fi prevenite”

#medicibuni Dr. Cătălin Magan, neurochirurg, despre o tânără cu fractură de coloană: „A ajuns la noi complet paralizată, am operat-o de urgență la MedLife Humanitas, iar acum a început să-și miște picioarele”

#medicibuni Dr. Tanita Mavriș, chirurg MedLife: „Adesea denumit «ucigașul tăcut», cancerul ovarian dă simptome precoce care pot fi confundate cu afecțiuni benigne”

MedLife prezintă tehnologia viitorului: de la drone și VR până la roboți medicali ce permit sigilarea vaselor direct de la consola chirurgului

MedLife achiziționează alți doi roboți da Vinci: „Este extraordinar că pacienții noștri vor avea acces la cea mai mare echipă de medici certificați în chirurgie robotică din România”

#medicibuni Dr. Cosmin Olariu, chirurg cardiovascular MedLife: „După 45 de ani, toți bărbații ar fi bine să fie văzuți de un cardiolog”

#medicibuni Dr. Laura Sinea, oncolog MedLife: „Cancerul mamar apare tot mai des la tinere, între 30 și 45 de ani. Este foarte important ca tratamentul să fie inițiat la timp”

#medicibuni Dr. Nicolae Florescu, cardiolog intervenționist MedLife, despre cele mai eficiente tratamente pentru afecțiunile severe ale inimii: „Am avut cazuri de mare risc, rezolvate cu bine, cu spitalizare redusă și cu evoluție ulterioară rapid favorabilă“

#medicibuni Dr. Victor Nimirceag, oncolog MedLife: „Pacientul vine deznădăjduit, cu un diagnostic greu, dar după discuția cu medicul, pleacă cu gândul că există soluții”

MedLife își consolidează poziția pe segmentul de oncologie printr-un nou parteneriat cu Institutul Sânului, extinzând serviciile dedicate tratamentului cancerului mamar

#medicibuni Dr. Cătălin Popa, chirurg MedLife: „Bărbații tineri sunt cei mai predispuși la hernia inghinală, mai ales dacă fac efort fizic într-un context nesusținut”

#medicibuni Dr. Cristian Țibea, ginecolog MedLife: „Avem o rată de succes foarte bună cu robotul, pentru că îmbină acuratețea operațiilor clasice, sau chiar mai mare, cu avantajele chirurgiei minim invazive“

După 14 diagnostice greșite, a ajuns la cel corect: un cancer urologic rar. Conf. dr. Florin Elec, urolog MedLife: „O intervenție chirurgicală cu tentativă de păstrare a rinichiului ar fi fost un dezastru pentru pacientă”

#medicibuni – Dr. Edina Iercan, medic dermatolog MedLife: „Persoanele active, care practică sporturi în aer liber, au nevoie regulat de screening dermatologic”

#medicibuni – Dr. Simina Condruz, oncolog MedLife: „Oncologia nu mai este o specialitate cu șanse mici de reușită. A progresat, avem multe terapii noi, iar pe pacient putem, de multe ori, să-l considerăm și vindecat”

#medicibuni – Dr. Claudiu Chitea, chirurg ortoped MedLife: „Sunt puține intervențiile ortopedice pe care să nu le putem face în România”

#medicibuni – Dr. Cristian Tefas, gastroenterolog MedLife : „Aproape 70% din totalul cazurilor de cancer colorectal ar putea fi prevenite dacă populația s-ar testa cu regularitate”

#medicibuni – Dr. Raluca Bidiga, pediatru MedLife: „Față de acum un deceniu, patologia pediatrică s-a schimbat. Au început să apară tot mai frecvent tiroiditele, diabetul, artritele”

Studiu MedLife: Tinerii români nu au nici informațiile, nici mijloacele necesare pentru a se proteja de bolile cu transmitere sexuală

#medicibuni – Dr. Denissa Olaru, oftalmolog la MedLife: „Lentilele de contact folosite incorect ne pun în pericol vederea și chiar ochii”

#medicibuni Dr. Diana Dobromir, medic-șef Laboratorul MedLife Medici’s: „Dacă nu sunt tratate, infecțiile cu Chlamydia și gonoreea pot duce la complicații severe”