​ANALIZA "Plamanul verde" al Romaniei, vizat de modificari majore la Codul Silvic: puncte tari si puncte slabe. Ce impact vor avea noile prevederi legale

Camera Deputatilor a adoptat saptamana trecuta un nou proiect de modificare a Codului Silvic initiat de un grup de deputati si senatori PSD- PC-UDMR, proiect care asteapta acum promulgarea. Proiectul permite posesorilor de padure sa scoata din fondul forestier pana la 250 mp pentru a construi case de vacanta si permite investitorilor imobiliari sa ridice constructii in zona de protectie de 50 de metri fata de marginea padurii. In plus, proprietarii de care detin mai putin de 10 ha de padure pot exploata fara amenajamente silvice, se permit taieri complete (la ras) pe suprafete de pana la 5 ha, iar statul roman nu mai este obligat sa impadureasca o anumita suprafata de padure. Unii reprezentanti ai societatii civile considera ca aceste prevederi pot deveni nocive in timp. Noul Cod silvic introduce insa si lucruri bune: padurile virgine si cvasivirgine se bucura de protectie, se incurajeaza valorificarea superioara a lemnului, se acorda compensatii proprietarilor de padure care nu au voie sa exploateze, iar Jandarmeria va putea controla transporturile de masa lemnoasa.

• Cele mai importante modificari aduse Codului silvic de proiectul de lege adoptat de Camera Deputatilor:

– Despre exploatarea padurii:Intocmirea de amenajamente silvice este obligatorie pentru proprietatile de fond forestier mai mari de 10 ha. Proprietarul care are incheiat contract de administrare sau de servicii silvice pe o perioada de minimum 10 ani pentru fondul forestier al unei proprietati cu suprafata de maximum 10 ha poate recolta un volum de 10 maximum 3 mc/an/ha de pe aceasta proprietate forestiera, in functie de caracteristicile structurale ale arboretului.

Impunerea de restrictii proprietarilor de paduri, prin amenajamente silvice, prin regulamente ale parcurilor nationale, naturale, rezervatiilor biosferei si a siturilor Natura 2000 ori prin alte norme, inclusiv cele care stabilesc diferite tipuri de grupe functionale, se poate face fie cu acordul proprietarului, fie cu plata unei juste si prealabile despagubiri, platita anual, care sa compenseze integral veniturile nerealizate de proprietarul de padure, persoana fizica sau juridica.

– Despre protectia padurilor virgine:Padurile virgine si cvasivirgine vor fi strict protejate si se vor include in „Catalogul National al Padurilor Virgine si Cvasivirgine”, constituit ca instrument de evidenta si gestiune prin ordin al conducatorului autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura. Pentru recunoasterea valorii exceptionale si asigurarea protectiei pe termen lung, padurile virgine si cvasivirgine se vor include, dupa caz, in Patrimoniul Mondial UNESCO, rezervatii stiintifice si/sau integrarea acestora in zonele de protectie stricta a parcurilor nationale sau naturale.

– Despre scoaterea terenurilor din fondul forestier:Pot fi scoase definitiv din fondul forestier national, doar cu conditia compensarii acestora, fara reducerea suprafetei fondului forestier si cu plata anticipata a obligatiilor banesti, numai terenurile necesare realizarii sau extinderii urmatoarelor categorii de lucrari si obiective:

a) exploatare a resurselor minerale prevazute la art. 2 alin. (1) din Legea nr. 85/2003 ￢ Legea minelor, cu modificarile si completarile ulterioare;

b) obiective turistice, de agrement, inclusiv structuri de primire turistica, unitati de cult, obiective sportive, medicale, precum si obiective sociale realizate numai de furnizorii de servicii sociale. Pentru teritoriul administrativ in zonele de interes economic al Rezervatiei Biosferei ￂDelta Dunariiￂ se pot realiza pontoane de acostare pentru ambarcatiuni cu scop turistic si de agrement si de aprovizionare cu alimente si combustibil, pontoane plutitoare si adaposturi pescaresti pentru pescari constituiti in asociatii;

c) locuinte sau case de vacanta, numai in fondul forestier proprietate privata a persoanelor fizice si juridice. Suprafata maxima care poate face obiectul scoaterii definitive din fondul forestier, incluzand constructia, accesul si imprejmuirea, este de maximum 250 m2 in cazul proprietatilor forestiere mai mari de 5 ha si de maximum 5% din suprafata proprietatii forestiere, dar nu mai mare de 200 m2, daca suprafata proprietatii forestiere este mai mica de 5 ha. Compensarea prevazuta la alin. (1) se realizeaza fizic cu un teren care are de 5 ori valoarea terenului care se scoate definitiv din fondul forestier national, iar suprafata terenului dat in compensare nu poate fi mai mica decat de 3 ori suprafata terenului care face obiectul scoaterii din fondul forestier national.

d) obiective instalate in fondul forestier national inainte de anul 1990, precum si suprafetele aferente activelor vandute, in conditiile legii, de catre Regia Nationala a Padurilor ￢ Romsilva;

e) surse si retele de apa si de canalizare, surse si retele de energie din resurse conventionale sau regenerabile, retele si sisteme de comunicatii, drumuri de interes judetean si local, parcuri recreative, parcuri tematice si/sau educationale, precum si lucrari si/sau constructii hidrotehnice si de piscicultura;

f) explorare a urmatoarelor resurse minerale: carbuni, roci utile, agregate minerale, minereuri; explorarea, exploatarea si transportul resurselor de petrol si gaze naturale, precum si instalarea, repararea, intretinerea, dezafectarea retelelor de transport sau distributie petrol, gaze naturale sau energie electrica.

Terenurile cu care se realizeaza compensarea prevazuta trebuie sa fie numai din afara fondului forestier national, dar limitrofe acestuia, apte de a fi impadurite. In situatia in care suprafata minima a unui teren cu care se realizeaza compensarea este mai mare de 20 ha, acesta poate sa nu fie limitrof fondului forestier, dar trebuie sa fie compact. Nu se poate realiza compensarea cu terenuri degradate, neproductive din punct de vedere silvic sau cu terenuri situate in zonele de stepa, alpina si subalpina. In judetele in care suprafata fondului forestier este sub 30% din suprafata judetului, compensarea se realizeaza numai cu terenuri din cadrul aceluiasi judet.

– Despre regulamentul de construire: Autorizarea constructiilor la distante mai mici de 50 m de liziera padurii, in afara fondului forestier, se face cu avizul structurii teritoriale a autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura.

– Despre valorificarea superioara a lemnului: Nu s-a introdus dreptul de preemtiune pentru micii producatori de mobila care valorifica resursa local. Potrivit Codului Silvic adoptat de Parlament, valorificarea masei lemnoase din fondul forestier proprietate publica se face potrivit regulamentului aprobat prin hotarare a Guvernului.

In elaborarea regulamentului prevazut se au in vedere urmatoarele principii:

a) valorificarea superioara a masei lemnoase;

b) sprijinirea dezvoltarii rurale prin prelucrarea locala a masei lemnoase;

c) valorificarea masei lemnoase pe picior se face doar de catre operatori economici atestati; un operator economic/grup de operatori economici poate cumpara la licitatie sau negociere, dupa caz, materiale lemnoase rezultate din produse principale sau accidentale I, sub forma de lemn rotund fasonat la drum auto, doar in cazul in care asigura prin capacitatea proprie procesarea a cel putin 40% din materialul lemnos achizitionat;

d) prioritatea alocarii resurselor de materiale lemnoase din padurile proprietate publica, necesare incalzirii locuintelor populatiei;

e) transparenta vanzarii si comercializarii masei lemnoase;

f) un operator economic/grup de operatori economici nu poate achizitiona/procesa mai mult de 30% din volumul dintr-un sortiment industrial de masa lemnoasa din fiecare specie, stabilit ca medie a ultimilor 3 ani in baza actelor de punere in valoare autorizate la exploatare si exploatate la nivel national, indiferent de forma de proprietate;

g) asigurarea cu prioritate de masa lemnoasa pentru producatorii din industria mobilei din paduri proprietate publica a statului sub forma de lemn fasonat, pe baza necesarului anual estimat; acestia au drept de preemptiune la cumpararea de masa lemnoasa, la oferta de pret si in conditii egale de vanzare.

– Despre impadurire: Statul roman nu mai are nicio obligatie referitor la impadurire. Initial, in proiectul adoptat de Senat, suprafata pe care statul roman se obliga sa o impadureasca pana in 2035 a scazut de la doua milioane de hectare la un milion de hectare pana in 2030. In varianta de adoptata saptamana trecuta de Parlament, se spune doar ca dezvoltarea fondului forestier national si extinderea suprafetelor de padure constituie o obligatie a autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura si o prioritate nationala si se realizeaza prin Programul national de impadurire. Regia Nationala a Padurilor ￢ Romsilva poate sa achizitioneze terenuri in vederea impaduririi, cu prioritate terenuri degradate, astfel incat suprafata fondului forestier proprietate publica a statului sa creasca. Pana in prezent a impadurit circa 1.000 de hectare anual.

– Despre taierile rase:Taierile rase in parcurile nationale si parcurile naturale sunt interzise, cu exceptia arboretelor in care nu se poate asigura regenerarea naturala prin altfel de taieri.Taierile rase sunt admise numai in arboretele de molid cu structura echiena si relativ echiena, pin, plop euramerican, salcie selectionata, precum si in cazul substituirii ori refacerii unor arborete, in care nu este posibila aplicarea altor tratamente. In situatiile prevazute la acest capitol, marimea suprafetei de padure parcurse cu taieri rase este de maximum 3 ha, cu exceptia arboretelor de plop euramerican si salcie selectionata, amplasate in incintele indiguite, care necesita pregatirea mecanizata a terenului, situatie in care suprafata este de maximum 5 ha. Intre suprafetele parcurse cu taieri rase se va pastra o distanta de minimum doua inaltimi de arbori.

– Despre notiunea de padure-parc:Amenajarile necesare pentru realizarea padurilor – parc nu fac obiectul scoaterii definitive/ocuparilor temporare din fondul forestier si sunt permise numai in situatia in care realizarea amenajarilor nu implica taieri de arbori sau defrisari. Amenajarile permise in padurile-parc sunt: alei realizate din materiale ecologice, cu latimea de maximum 2 m sau piste pentru biciclete; banci; iluminat; puncte de informare; toalete ecologice; constructii provizorii din lemn cu suprafata construita de maximum 15 m2. In padurile-parc se pot realiza impaduriri cu specii care nu sunt din tipul natural fundamental in locul arborilor extrasi. Padurile-parc se vor constitui la solicitarea proprietarului/administratorului, in baza unor studii de specialitate, cu avizul Comisiei tehnice de avizare pentru silvicultura.

– Despre controlul masei lemnoase: Controlul circulatiei materialelor lemnoase se efectueaza de catre ofiteri, subofiteri si agenti din cadrul Politiei Romane, Politiei de Frontiera Romana si Jandarmeriei Romane, personalul cu atributii de control din cadrul Agentiei Nationale de Administrare Fiscala.

– Despre conducerea Ocoalelor silvice:Conducerea si reprezentarea legala a ocolului silvic de regim sunt asigurate de seful de ocol silvic, numit de proprietarul unic, consiliul local, consiliul de administratie ori de adunarea generala, dupa caz, cu avizul autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura. Conducerea ocolului silvic de stat este asigurata de catre seful de ocol, care este numit in functie prin concurs, de catre conducerea unitatii Regiei Nationale a Padurilor – Romsilva. Regia Autonoma Administratia Patrimoniului Protocolului de Stat poate sa isi constituie ocoale silvice pentru administrarea padurilor pe care le are in proprietate

Proiectul de modificare a Codului Silvic a fost depus la Senat la inceputul lunii iulie 2014, iar in septembrie a fost aprobat de aceasta camera. Din septembrie pana in feruarie 2015 proiectul a fost discutat de Camera Deputatilor, fiind aprobat pe 25 februarie.

Initiatori proiectului de modificare a Codului Silvic sunt: Adam Ioan, Arsene Ionel, Avram Marian, Axente Ioan, Balta Mihai, Balan Ion, Birchall Ana, Birsasteanu Florica, Boboc Valentin Gabriel, Bucura-Oprescu Simona, Bucur Constantin-Alin, Buicu Corneliu-Florin, Calin Ion, Caprar Dorel-Gheorghe, Chirvasuta Laurentiu, Ciocan Dan, Ciolacu Ion-Marcel, Covaci Dorel, Daea Petre, Delureanu Virgil, Dima Toader, Dobre Mircea-Titus, Dragnea Nicolae-Liviu, Draghici Mircea-Gheorghe, Draghici Sonia-Maria, Dumitru Ioana-Jenica, Eparu Ion, Florea Daniel, Fraticiu Gheorghe, Ghiveciu Marian, Grama Horia, Harbuz Liviu, Holban Titi, Hulea Ioan, Iacoban Sorin-Avram, Iane Ovidiu-Cristian, Intotero Natalia-Elena, Iordache Florin, Itu Cornel, Khraibani Camelia, Manda Iulian Claudiu, Marica Petru-Sorin, Marin Gheorghe, Marin Laura, Mitrea Manuela, Mitrea Miron Tudor, Mirza Gavril, Mocanu Adrian, Mocanu Vasile, Mocioalca Ion, Moisii Constantin, Moldovan Carmen Ileana, Mot Constantin-Stelian-Emil, Munteanu Ioan, Neacsu Marian, Necula Cosmin, Nichita Cristina, Nicolicea Eugen, Niculescu Duvaz Bogdan Nicolae, Nistor Laurentiu, Nita Constantin, Nita Emil, Nosa Iuliu, Pana Adriana-Doina, Paslaru Florin-Costin, Peia Ninel, Petrea Dorin Silviu, Petric Octavian, Plumb Rovana, Ponta Victor-Viorel, Popeanga Vasile, Radulescu Catalin-Marian, Ratoi Neculai, Roman Gheorghe, Savoiu Ionut-Cristian, Smarandache Miron Alexandru, Stanciu Zisu, Stan Ioan, Stanescu Alexandru, Steriu Valeriu-Andrei, Stragea Sorin Constantin, Sturzu Mihai-Razvan, Suciu Vasile-Daniel, Simon Gheorghe, Stefanescu Elena Catalina, Tilvar Angel, Tudorie Violeta, Tudose Mihai, Vizitiu Sergiu-Constantin, Voicu Madalin-Stefan, Vulpescu Ionut, Weber Mihai, Zaharcu Neviser, Andronescu Ecaterina, Badea Leonardo, Belacurencu Trifon, Bodog Florian Dorel, Bota Marius Sorin-Ovidiu, Bumbu Octavian-Liviu, Butnaru Florinel, Butunoi Ionel Daniel, Calcan Valentin Gigel, Chelaru Ioan, Coca Laurentiu Florian, Cordos Alexandru, Corlatean Titus, Dontu Ovidiu Liviu, Dumitrescu Cristian-Sorin, Federovici Doina Elena, Fifor Mihai-Viorel, Filip Petru, Firea Gabriela, Fratean Petru Alexandru, Isaila Marius Ovidiu, Lazar Sorin Constantin, Mazare Alexandru, Mohanu Nicolae, Mutu Gabriel, Pop Gheorghe, Pop Liviu-Marian, Rotaru Ion, Sarbu Ilie, Toma Ion, Valeca Serban Constantin, Voinea Florea.

• Ce spun specialistii si Ministerul Mediului despre modificarile aduse Codului silvic:

„Am votat cu toata increderea, alaturi de colegii mei, noul Cod Silvic. Dupa sase ani in care, din pacate, am putut constata cu totii problemele generate de ambiguitatile Codului precedent, chiar se simtea nevoia imbunatatirii cat mai rapide a cadrului legal existent in domeniul silviculturii si vreau sa le multumesc, pe aceasta cale, tuturor parlamentarilor care au sustinut demersul nostru. A fost o dezbatere de aproximativ doi ani, in care asociatiile profesionale, specialisti, ONG-uri, reprezentanti de marca ai Academiei Romane si ai Academiei de Stiinte Agricole si Silvice, producatori de mobila, intreprinderi de exploatare, proprietari de paduri s-au implicat cu seriozitate si responsabilitate pentru elaborarea noului Cod, intr-o formula care sa fie agreata si chiar sustinuta de cei interesati”, a declarat Gratiela Gavrilescu, ministrul Mediului, Apelor si Padurilor.

Potrivit reprezentantilor Ministerului Mediului, Apelor si Padurilor, una dintre prevederile importante ale noului Cod se refera la administrarea judicioasa a fondului forestier national, pe baza principiului teritorialitatii. „Devine, astfel, prioritara administrarea micilor proprietati forestiere de pana la 10 ha pentru care, in prezent, nu sunt asigurate administrarea sau serviciile silvice (circa 500.000 ha). Studiile arata ca din aceasta zona provin mare parte din taieriile ilegale din padure.Suprafata fondului forestier national va fi largita potrivit noului cod. In acest sens, vor fi incluse in categoria „padure” si, implicit, in fondul forestier national, plantatiile cu specii forestiere din zonele de protectie a lucrarilor hidrotehnice si de imbunatatiri funciare. Suprafata este estimata la 60.000 ha, suprafete care se vor supune regimului silvic. Prezentul Cod stabileste temeiul legal in baza caruia va fi aprobata Strategia Forestiera Nationala. Aceasta are ca principal obiectiv cresterea gradului de impadurire, cresterea locurilor de munca in sector prin lucrari de impaduriri, corectarea de torenti si accesibilizarea fondului forestier”, se arata intr-un comunicat emis de minister.

„Va pot promite ca acest act normativ asigura si in continuare transparenta pe care cu totii ne-o dorim in acest domeniu atat de „sensibil” al silviculturii. Prin Ordin al Ministrului vom infiinta Consiliul National pentru Silvicultura, ca organizatie profesionala fara personalitate juridica, din care vor face parte reprezentanti ai principalelor entitati care au contribuit la elaborarea Codului. Va fi, cu siguranta, un Consiliu viu, activ, care va avea un rol major atat in elaborarea, in prima instanta, a Normelor de aplicare a Codului, cat si, ulterior, in respectarea lor si imbunatatirea cadrului legislativ in domeniu”, a adaugat ministrul Mediului, Apelor si Padurilor.

Potrivit ministrului Gratiela Gavrilescu, „in contextul dezvoltarii durabile pe care, ca stat membru, ne-o asumam, padurea este nu doar un bun national de o valoare inestimabila, ci si un obiectiv de securitate nationala, care trebuie tratat ca atare de fiecare dintre noi, indiferent de statutul pe care il avem”.

Dan Trifu, vicepresedintele asociatiei Ecocivica, spune insa ca are mai multe nemultumiri legate de noul Cod Silvic. „Proprietarii care detin o suprafata mai mica de zece hectare de padure nu au obligatia de a intocmi amenajamente silvice, ceea ce inseamna ca exploateaza dupa cum ii taie capul. Aceasta prevedere este periculoasa deoarece sunt foarte multi proprietari care detin o suprafata mai mica de zece hectare, deci imaginati-va ce inseamna sa taie fiecare cum vrea. Ne nemultumeste si faptul ca s-a marit suprafata care poate fi scoasa din fondul forestier pentru case de vacanta, respectiv de la 200 mp la 250 mp. Apoi, nu se lamureste foarte bine ce se poate taia in parcurile naturale si nu este clar cum se dau platile compensatorii. Apoi, mai exista discutii legat de faptul daca vanzarea lemnului sa se faca pe picior, direct din padure, sau din rampe. Firmele mici nu doresc vanzarea din rampa fiindca sunt de parere ca nu vor putea concura cu firmele mari si nu vor mai avea acces la resursa naturala. Eu cred ca se poate vinde corect si din rampa. Cred ca aceste modificari nu au rezolvat nimic la nivel de ansamblu”, a declarat Dan Trifu.

Si fostul fostul ministru delegat pentru Ape si Paduri, Lucia Varga, este de parere ca aceasta modificare nu rezolva problemele silviculturii romanesti si ca trebuie un nou Cod Silvic. Aceasta spune ca nu a votat pentru acest proiect.

In urma cu doi ani, cand Lucia Varga era la conducerea ministerului, a propus realizarea unui Cod silvic nou, care dorea ca:

– lemnul sa se vanda din rampe si depozite, unde va fi masurat si nu ca in prezent, pe baza estimarilor lemnului pe picior. Se asteapta ca din 2014 cel putin 50% din masa lemnoasa sa fie vanduta din rampe si depozite.

– pe bucatile de padure proprietate privata de pana la 30 de ha paza se se asigure in mod gratuit de catre Romsilva.

– sa se introduca compensatii financiare pentru proprietarii care nu au voie sa isi taie din padure o anumita perioada de timp.

– sa se incurajeze valorificarea superioara a lemnului, producatorii de mobila avand drept de preemtiune la administartorii padurilor de stat.

– functia padurii sa se calculeze si din punct de vedere al mediului, nu doar economic.

– Romsilva sa nu ramana cu mai putin de 3 milioane hectare de padure, ceea ce inseamna ca nu se va mai putea retroceda padure daca se depaseste aceasta limita si institutia va trebui sa cumpere padure.

– sa se retraga autorizatia de functionare a ocolului silvic care nu are sef de ocol numit in conditiile legii.

– personalul silvic sa fie obligat sa obtina o autorizatie de practica care in acest moment nu exista. Aceasta autorizatie ar putea fi data de un for independent politic.

– ocoalele silvice private sa fie obligate ca in termen de 6 luni sa isi reinoiasca autorizatia de functionare.

– sa se armonizeze Codul Silvic cu Codul Penal.