Angajatorii au plătit cu 8% mai mult. Salariații au cumpărat cu 1% mai puțin
Datele Statisticii pentru 2025 arată decalajul între salariul nominal și puterea de cumpărare.
În 2025, un angajator din România a cheltuit în medie 9.126 de lei pe lună pentru fiecare salariat, cu 8,1% mai mult decât în anul precedent. Salariatul a primit în mână 5.266 de lei (salariu mediu net). A fost o creștere de 307 lei, adică 6,2% în plus, comparativ cu anul precedent.
Potrivit Institutului Național de Statistică, cu acești bani angajatul a putut cumpăra însă cu aproximativ 1% mai puțin decât cu un an înainte.
Decalajele
Cele trei cifre descriu aceeași relație de muncă, văzută din trei unghiuri. Diferența dintre ele arată cum a arătat, de fapt, anul 2025 pe piața muncii.
Primul decalaj se vede între brut și net. Câștigul salarial mediu brut a crescut cu 655 de lei, până la 8.716 lei. Netul a crescut cu doar 307 lei.
Altfel spus, din fiecare leu adăugat la salariul brut, doar 47 de bani au ajuns la salariat. La cotele standard de contribuții și impozit, un salariat fără facilități păstrează aproximativ 58,5 bani din fiecare leu brut.
Al doilea decalaj se vede între net și real. Indicele câștigului salarial real, adică salariul net ajustat cu prețurile de consum, a fost de 99,0% față de anul precedent. Din raportul dintre creșterea nominală de 6,2% și acest indice rezultă o creștere medie a prețurilor de aproximativ 7,3%. Salariile au crescut, deci, dar mai încet decât prețurile.
Locuri de muncă, dar nu acolo unde se plătește bine
Piața muncii nu s-a contractat. Numărul mediu al salariaților a urcat la 5,53 milioane, cu 73.200 de persoane mai mult decât în 2024. Efectivul de la 31 decembrie, însă, a fost cu doar 8.500 de persoane peste nivelul de la finalul anului anterior. Media descrie tot anul, iar efectivul descrie o singură zi. Distanța dintre cele două cifre sugerează că ritmul angajărilor s-a epuizat în mare parte până la sfârșitul anului.
La fel de importantă este direcția în care s-au mutat locurile de muncă.
Cele mai mari creșteri de personal au avut loc în comerț (+28.000), sănătate și asistență socială (+14.300), servicii administrative și suport (+12.100), construcții (+11.300), hoteluri și restaurante (+7.800) și tranzacții imobiliare (+5.600). Ponderat cu numărul de angajați adăugați, salariul brut mediu din aceste sectoare este de aproximativ 7.560 de lei, cu circa 13% sub media economiei.
Cele mai mari pierderi s-au înregistrat în industria prelucrătoare (−17.500), unde brutul mediu e aproape de medie, și în administrația publică (−4.500), unul dintre sectoarele cel mai bine plătite. Cel mai mult a scăzut efectivul în regiunea Vest (−6.800 de persoane), unde industria și construcțiile concentrează 36,4% din salariați.
| A – Agricultură, silvicultură și pescuit B – Industria extractivă C – Industria prelucrătoare D – Producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat E – Distribuția apei; salubritate, gestionarea deșeurilor, activități de decontaminare F – Construcții G – Comerț cu ridicata și cu amănuntul H – Transport și depozitare I – Hoteluri și restaurante J – Activități de editare; difuzarea de programe de radio și televiziune; activități de producție și distribuție de conținuturi |
K – Telecomunicații; activități de programare și de consultanță în tehnologia informației; alte servicii informaționale L – Intermedieri financiare și asigurări M – Tranzacții imobiliare N – Activități profesionale, științifice și tehnice O – Activități de servicii administrative și activități de servicii-suport P – Administrație publică și apărare; asigurări sociale din sistemul public Q – Învățământ R – Sănătate și asistență socială S – Activități de spectacole, culturale, sportive și recreative T – Alte activități de servicii U – Activități ale gospodăriilor private în calitate de angajator V – Activități ale organizațiilor și organismelor extrateritoriale |
Presiunea de cost a fost cea mai mare tocmai la baza piramidei salariale. Costul mediu al muncii a crescut cu 12,2% în comerț și în hoteluri și restaurante, cu 11,8% în serviciile administrative și cu 11,3% în agricultură, toate peste media de 8,1%. Hotelurile și restaurantele rămân sectorul cu cel mai mic cost pe salariat (5.585 de lei, cu 38,8% sub medie). Sectorul în care munca e cea mai ieftină este, așadar, și sectorul în care s-a scumpit cel mai repede.
O medie care descrie puțini salariați
Media națională a salariului net, de 5.266 de lei, e depășită în doar șapte județe din 42.
Municipiul București (7.150 de lei net) câștigă de 1,76 ori mai mult decât Botoșaniul (4.059 de lei). Dintre cele șapte, Sibiu și Brașov se află peste medie cu doar 0,2%, respectiv 0,1%. În practică, media e trasă în sus de București, Cluj și Timiș, iar regiunea București-Ilfov concentrează 22,8% din salariații țării. Pentru majoritatea angajaților, salariul mediu pe economie descrie un nivel pe care nu îl ating.
Diferența de gen urmează aceeași logică: mică la nivel agregat, mare acolo unde se câștigă mult. Femeile au câștigat în medie cu 4,8% mai puțin în brut și cu 5,2% mai puțin în net, adică 278 de lei pe lună. Cel mai mare decalaj apare însă în intermedierile financiare și asigurări, sector în care femeile reprezintă 70,3% din angajați. Acolo, bărbații câștigă net cu 40% mai mult (11.272 de lei, față de 8.052). În administrația publică, unde femeile sunt tot majoritare (60,1%), raportul se inversează: ele câștigă 7.266 de lei net, față de 6.870 cât câștigă bărbații.
O precizare metodologică: 2025 este primul an raportat de INS după clasificarea CAEN Rev.3, iar datele pentru 2024 au fost reestimate printr-o matrice de conversie. Comparațiile pe sectoare au, prin urmare, o marjă de incertitudine mai mare decât de obicei. Agregatele naționale sunt mai robuste.
Tabloul general nu arată o piață a muncii în criză. Angajatorii au continuat să plătească mai mult, iar numărul salariaților a crescut. Legătura dintre efortul angajatorului și consumul gospodăriei s-a slăbit însă la ambele capete: statul a reținut o parte mai mare din fiecare leu în plus, iar prețurile au absorbit restul. Pentru 2026, întrebarea relevantă nu mai este dacă salariile vor crește, ci cât din creșterea lor va mai ajunge în buzunarul salariaților.