Anii 2015-2021, probabil cei mai calzi 7 ani înregistrați vreodată / Record în primele 9 luni ale anului 2021 privind creșterea temperaturii medii față de epoca industrială
Cei șapte ani din 2015 până în 2021 vor fi probabil cei mai calzi din istorie, a declarat duminică Organizația Meteorologică Mondială (OMM), descriind un climat global care intră pe „teritoriu neexplorat”, relatează AFP.
Acest raport anual privind starea climei „dezvăluie că planeta noastră se transformă sub ochii noștri”, a comentat secretarul general al ONU Antonio Guterres, „de la adâncurile oceanului până la vârfurile munților, sub efectul inexorabil al topirii ghețarilor și a fenomenelor meteorologice extreme, pe toată planeta, ecosistemele și populațiile planetei sunt periclitate”.
Conferința COP26 despre climă, care s-a deschis duminică pentru două săptămâni la Glasgow (Scoția) trebuie să „marcheze un punct de cotitură decisiv pentru umanitate, precum și pentru planetă”, a adăugat el într-un comunicat.
În primele nouă luni ale anului 2021, temperatura medie a crescut cu aproximativ + 1,09 ° C față de epoca preindustrială.
Din cauza impactului unui fenomen, La Niña, care a scăzut temperaturile la începutul anului, 2021 nu va doborî niciun record, dar cu toate acestea este foarte „probabil” să se situeze în continuare pe locurile 5-7. Și probabil ultimii șapte ani să fie din nou cei mai calzi din istorie. Cel mai cald rămâne 2016.
Creșterea temperaturii medii în ultimii 20 de ani (2002-2021), depășește, pentru prima dată, pragul simbolic de + 1 ° C.
”Fenomenele extreme nu mai sunt excepționale”
„Cifrele provizorii arată că tendința temperaturii rămâne în creștere”, a comentat Stephen Belcher, un om de știință de la Met Office din Marea Britanie care participă la raport.
Faptul că media pe 20 de ani a depășit + 1°C va trebui abordat de către delegații COP26 care aspiră să mențină creșterea temperaturilor în limitele stabilite de către Acordul de la Paris, potrivit omului de știință.
Acordul de la Paris urmărește reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră pentru a limita încălzirea la mult sub + 2 ° C față de epoca preindustrială, dacă este posibil la + 1,5 ° C. Dar având în vedere tendințele actuale, experții ONU în climă (IPCC) au avertizat față de riscul de a ajunge la + 1,5 °C în jurul anului 2030 și angajamentele statelor în materie de climă duc la o încălzire catastrofală de 2,7 °C.
Cu + 1 ° C, șirul dezastrelor este deja în derulare, după cum arată raportul OMM. „Fenomenele extreme nu mai au nimic excepțional”, subliniază președintele acesteia, Petteri Taalas.
Numai în 2021, lumea a cunoscut valuri de căldură excepționale în America de Nord și sudul Europei, incendii devastatoare în Canada și Siberia, o perioadă de frig spectaculoasă în centrul Statelor Unite, precipitații extreme în China și în Europa de Vest, o secetă care a provocat foamete în Madagascar.
„Dezastrele continuă să impună pierderi grele, în vieți umane și în capital, inversând câștigurile de dezvoltare realizate de țări”, arată cu îngrijorare raportul, remarcând, cu toate acestea, o pregătire mai bună pentru aceste dezastre.
Adaptarea la impactul schimbărilor climatice este una dintre problemele aflate în centrul discuțiilor de la COP26. Acest lucru este necesar în special în fața creșterii nivelului oceanelor care se accelerează sub efectul topirii gheții.
Rata acestei creșteri a ajuns la 4,4 mm pe an între 2013 și 2021, cu un „record” în 2021.
Citește și:
INTERVIURILE HotNews.ro