Anul 2024. Pe mâinile cui vom da Bucureștiul la alegerile din 2024?

Știți povestea: PNL se face că s-a săturat de Nicușor Dan, care nu prea mai are tracțiune electorală la bucureșteni, doar că, în parte, nu o mai are pentru că partidul l-a atacat continuu – de exemplu prin primarul de la Sectorul 6, Ciprian Ciucu, care până în urmă cu câteva luni a fost șeful PNL București -, aproape cu aceeași intensitate cu care a atacat-o pe Clotilde Armand, primărița de la Sectorul 1, care le-a stat ca un os în gât și lor și pesediștilor.

Prin urmare, Nicușor Dan (pare că) nu mai are susținerea politică a PNL – ceea ce, cum vă explicam, este un eufemism, pentru că analiza evenimentelor ne arată că de fapt nici nu a avut-o, printre altele și pentru că nu s-a dat deloc peste cap să accepte condițiile politice puse de peneliști – și se află pe cont propriu.

În fond, oricum în alegerile locale primarii sau candidații pentru fotoliul de primar general ori de sector sunt pe cont propriu, iar asocierea cu un partid uneori aduce ceva voturi sau, dimpotrivă, poate răpi voturi asociind candidatul cu imaginea proastă a partidului.

Un sondaj de opinie CURS pentru municipiul București, ale cărui rezultate au fost date publicității în aprilie ac., ne oferă câteva ponturi, dar depinde cum le citim, de pildă: (i) un candidat comun PSD – PNL ar obține, probabil, în jur de 46% din voturi și ar câștiga detașat alegerile locale în București; (ii) dacă PSD și PNL vin cu candidați proprii, PSD are șanse mai mari să obțină victoria, distanța fiind de 12 puncte procentuale; (iii) dacă PNL s-ar alia cu USR ar avea șanse să bată votul pentru PSD la fotoliile de primari; (iv) USR, PMP și Forța Dreptei ar pleca de la o zestre de 24% dacă s-ar alia pentru București; (v) AUR este la fel de bine cotat la București ca și la nivel național și poate produce surprize – cel mai important, va avea un număr consistent de consilieri în Consiliul General și în cele de sectoare.

Ce știm despre Nicușor Dan, însă? Nu știm ce intenții de vot îl vizează, știm doar că are ca primar general o imagine mai puțin bună în ochii alegătorilor decât o au, în medie (o medie care nu știm cât de mult ajută unei analize, de fapt) primarii de sectoare: (i) 30% dintre alegători consideră bună activitatea primarului general, față de 40% când vine vorba (în medie, să nu uităm) de primarii de sectoare; (ii) 46% dintre alegători consideră ca fiind proastă și 11% foarte proastă activitatea primarului general, iar în cazul celor de sectoare 35% proastă și 5% foarte proastă.

Privind cifrele CURS și rememorând reproșurile aduse în spațiul public primarului general, unele justificate, aș spune că Nicușor Dan plătește oalele sparte și, datorită politicii sale de comunicare cu valențe extrem de precare, va continua să facă acest lucru pe parcursul întregului an 2023, ceea ce-l poate costa electoral cu vârf și îndesat în 2024.

La sectoare, acum avem doi primari USR – Clotilde Armand, Sectorul 1 și Radu Mihaiu, Sectorul 2; un primar PNL, Ciprian Ciucu, despre care am amintit, la Sectorul 6; un primar PSD la Sectorul 4 – Daniel Băluță; Robert Sorin Negoiță la Sectorul 3, candidat din partea Pro București – o alianță a partidului său, București 2020 și Pro România.

La Sectorul 5, după cum știm, nu (mai) avem primar, pentru că deși postul a rămas liber după încarcerarea lui Cristian Popescu Piedone, Guvernul nu a mai organizat alegeri (deși era obligat de lege să o facă); interimar, poziția este ocupată de viceprimarul Mircea-Horațiu Nicolaidis, ales pe listele aceluiași partid ca și Popescu Piedone, și anume Partidul Puterii Umaniste, înființat de Dan Voiculescu.

Atitudinea guvernului față de problema de la Sectorul 5 este, trebuie să recunoaștem, un simptom îngrijorător și ne putem întreba ce anume se află la mijloc: (i) puterea lui Dan Voiculescu de a pretinde PSD și PNL să nu-i deranjeze poziția de la această primărie de sector, (ii) disprețul manifest față de legea electorală al coaliției de guvernare și interesul pentru statu-quo sau (iii) teama ca alegerile să nu aducă la sectoare un al treilea primar USR? Marcăm astfel primul mare semn de întrebare al acestei analize.

Și dacă am ajuns la formularea de întrebări, a doua este similară cu mirarea lui Nicușor Dan: sunt dispuși anul viitor bucureștenii să meargă din nou pe mâna PSD și a Gabrielei Firea? Pentru că este clar, pe măsură ce ne apropiem de 2024 și mai apoi de campania electorală, lupta Dan – Firea va ține capul de afiș, după câte se pare.

Și a treia întrebare, acum mai mult teoretică – dar cine poate ști cum vor evolua lucrurile într-un an de acum încolo: nu cumva lupta PSD – PNL – Nicușor Dan și un eșec al USR (un partid încă nematurizat, din păcate) de a forma o coaliție pentru București[4] și / sau de a continua să-l susțină pe Nicușor Dan pentru al doilea mandat, va deschide drumul spre o nesperată victorie a AUR la București?

În opinia mea, dacă partidul populist și extremist va obține fie și un fotoliu de primar de sector la București în 2024, va fi o mare înfrângere pentru democrația românească, indicând nedorita perspectivă de a aluneca la nivel național spre iliberalismul profesat în vecini de Viktor Orban și FIDESZ.

CE-AR ZICE ALEGĂTORUL DE O BĂTĂLIE A PROIECTELOR CONCRETE?

Mămăliga românească n-ar trebui să explodeze doar din patru în patru ani, în răpăitul boabelor de popcorn din cuptorul cu microunde, pentru că așa nu ajungem departe; lecția anilor 2017 – 2018, cu masive demonstrații de stradă împotriva planurilor PSD-ului lui Liviu Dragnea, ar fi trebuit să ne prindă bine, să ne arate unde ajungem dacă nu suntem atenți cu participarea responsabilă la procesul electoral.

Vă mai aduceți aminte de personaje precum Crin Halaicu, Victor Ciorbea, Viorel Lis, Adriean Videanu, Sorin Oprescu…? Toți au fost primari generali în capitală și fiecare dintre ei poate fi asociat cu câte o perioadă postdecembristă de tristă amintire pentru oraș. Gabriela Firea, în cele două mandate de primar general, a administrat la fel de bine cum conduce acum Ministerul Familiei, Tineretului și Egalității de șanse[5], adică ca pe-un Voluntari ceva mai mare[6].

Nu înseamnă ca alți primari generali, ca Traian Băsescu, Răzvan Murgeanu sau Nicușor Dan au rupt gura târgului în vreun fel, dar parcă le putem inventa o categorie separată, a celor o idee mai activi în rezolvarea problemelor mari ale Bucureștiului, la fel cum există o categorie a primarilor moșteniți din comunism: Dan Predescu[7], Ștefan Ciurel, Viorel Oproiu sau Doru Viorel Pană.

Dar noi, cetățenii, ce ne dorim, cum vedem orașul în care trăim după 2024? Pentru că dacă nu avem nicio idee privind viitorul orașului nostru, atunci este evident că exigențele pe care le ridicăm în fața edililor vor fi rodul umorilor trecătoare și vom sfârși prin a vota primarii după cum ne provoacă televiziunile și interesele proprietarilor lor sau cercul nostru din rețeaua socială, dacă nu cumva, din comoditate și iresponsabilitate preferăm să lipsim de la vot de-a dreptul.

Responsabilitatea cetățenească înseamnă să votăm un om profesionist și integru, care face dovada probității prin portofoliul de proiecte fezabile pe care îl propune, al calității echipei pe care ne-o prezintă și consistența dialogului cu cetățenii cărora le cere votul.

Responsabilitatea și seriozitatea ca alegători trebuie să ne determine să respingem orice excese ale candidaților: bârfa politică și mania atacului la persoană, naționalismele de paradă, declarațiile pompoase și evident rupte de realitate, subțirimea educației generale și a cunoștințelor privind mersul administrației și așa mai departe.

Dacă procedăm astfel, nu avem nevoie să provocăm artificii de mămăligă aruncată în aer la fiecare patru ani sau, mai rău, după ce alegerile se încheie și observăm că am ales în funcție un personaj total lipsit de calitate, care se simte liber să conducă orașul după bunul său plac fie că ne place, fie că nu, pentru că „așa este democratic”.

Am la dispoziție cel puțin un an să construiesc portretul candidatului ideal pentru primăria generală și de sector pe care l-aș vota cu toată inima și voi aplica acea grilă tuturor candidaților care vor intra în cursa electorală. Poate că pare un proces laborios, dar nu este nici pe departe așa, în plus îmi dă satisfacția că nu mă bulucesc la vot, că nu iau decizii negândite, că fac ce trebuie pentru interesul meu și al comunității.

Ce vreau eu, pe scurt, de la candidatul la primărie? Să fie un om serios, care vorbește puțin și când o face se referă la lucruri esențiale, pe care le prezintă fundamentat și inteligibil, să fie un profesionist cu experiență și nu un politruc, să nu facă paradă cu idei pe care nu le stăpânește și cu populisme grețoase.

Vreau de la primarul general planuri pentru desțelenirea transportului în București – șosele radiale, tren urban, autobuze electrice, tramvaie noi, piste de biciclete și spații generoase de promenadă, parcuri bine întreținute, transport pe Dâmbovița, amenajarea modernă a Deltei Văcărești și reabilitarea accelerată a rețelei de termoficare, unde este cazul, dar și găsirea de soluții alternative, bazate inclusiv pe energie verde.

Aș vrea să văd că se asociază Primăria Generală și Primăriile de Sector pentru a construi o centrală termoenergetică care arde gunoaiele, așa cum există în Viena sau în Copenhaga, de pildă. Și nu vreau gogoși vândute pe această temă, așa cum am văzut la Daniel Băluță, care voia un referendum local pentru amplasarea unei astfel de centrale pe platforma CTE Progresu[8], alertând astfel inutil populația, din motive pe care nu le înțeleg[9].

Aș vrea să văd primarii de sector tot mai implicați în proiecte de investiții cu fonduri europene și mai puțin în plantarea de palmieri; și dacă a venit vorba de palmieri, încerc să-l înțeleg pe Robert Negoiță, care pe de-o parte investește cu folos în fluidizarea circulației prin construcția accelerată de poduri și pasaje rutiere, după care face dovada unor decizii infantile, ca cea de a copia proiectele colegului de la Sectorul 4[10], ori cumpărarea câtorva sute de palmieri pentru a-i planta în București (probabil îi place umbra deasă a palmierului).

Ciprian Ciucu a încercat să acrediteze într-un interviu[11] ideea că ar trebui să existe alternative la competiția dintre Nicușor Dan și Gabriela Firea, considerați la acest moment principalii candidați la fotoliul de primar general:

„Din punctul meu de vedere, dacă ne uităm puțin pe cercetările sociologice, vedem că cei doi mari candidați despre care se vorbește, Nicușor Dan și Gabriela Firea, au foarte mult hate, adică defavorabilitate sau cum să-i spun, favorabilitate negativă. Mult, foarte mult. Ambii peste 65%, chiar peste 70% ambii.

În acest context, un candidat competent, integru, ar avea ceva șanse, pentru că ori se va juca între cei doi și se va juca pe cine poate să capaciteze mai mulți oameni să vină la vot, aici se va juca, Bucureștiul fiind de obicei de dreapta, sau poate sa apară un candidat integru, competent, care a demonstrat că știe administrație, să facă ceva și îi poate învinge pe amândoi.”

Primarul Sectorului 6 a făcut în interviul său aluzie la faptul că ar putea intra în cursa electorală pentru poziția de primar general și ar avea o șansă să-i învingă pe cei doi, cu condiția ca electoratul (de dreapta, precizează domnia sa) să iasă la vot.

Păstrez ideea mobilizării la vot, pentru că este esențială atât pentru alegerile locale din 2024, cât și pentru celelalte runde electorale de anul viitor, dar mai fac o completare, care nu-i musai să avantajeze o candidatură a domnului Ciucu: un candidat integru, profesionist și neapărat cu o listă sustenabilă și necesară de proiecte pentru București (sau la nivel de sector) este cel care trebuie să învingă în alegerile locale de anul viitor. Citeste intregul articol si comenteaza pe Contributors.ro