Anularea Evaluării Naționale și a Bacalaureatului, măsurile propuse de Institutul pentru Calitatea Vieții pentru anul școlar în curs

Anularea Evaluării Naționale și a Bacalaureatului sunt două dintre măsurile pe termen scurt propuse de cercetorii de la Institutul pentru Calitatea Vieții, în studiul despre educația în timpul pandemiei de coronavirus. Același document arată că lipsa unui computer/tabletă/telefon mobil, lipsa competențelor digitale și lipsa de acces la internet sunt principalele obstacole pe care le întâmpină elevii în perioada în care învață de acasă.

Pornind de la situația actuală, cercetătorii spun că propunerile lor au ca prim obiectiv asigurarea unui cadru de politici educaționale și practici care să asigure în continuare menținerea răspândirii SARS – CoV – 2 în parametrii actuali pentru a nu pune în pericol sănătatea elevilor, a familiilor acestora, a cadrelor didactice și a personalului tehnic, auxiliar al școlilor. În al doilea rând, propunerilor lor vin să asigure un cadru de politici educaționale și practici care să nu adâncească și mai mult inegalitățile existente în cadrul sistemului educațional.

Măsurile pe termen scurt se referă la acest an școlar și se pot aplica până în septembrie. Cercetărorii propun anularea Evaluării Naționale și a Bacalaureatului și păstrarea școlilor închise până în septembrie, timp în care școlile să fie igienizate, iar acolo unde nu există toalete și apă curentă în clădiri să fie puse.

• 1. Asumarea la nivelul organizațiilor guvernamentale, în special la nivelul Ministerului Educației, a unei perspective realiste, bazate pe date și dovezi științifice. Abordarea situației curente ar trebui să fie una mai degrabă centrată pe activități de planificare și gestionare a viitorului.
• 2. Anularea Evaluării Naționale, examen cu miză mare pentru elevii din România, care contribuie la segregarea pe criterii socio-economice între licee și la consolidarea inegalităților educaționale. Indiferent de conținutul examenului, trebuie avut în vedere stresul generat de pandemia SARS – CoV – 2, perioada de auto-izolare (în cazul anumitor zone de perioada de carantină strictă impusă de autorități), expunerea la îmbolnăvire sau chiar îmbolnăvirea membrilor familiei elevilor; de reducerea veniturilor sau pierderea locului de muncă, precum și de situația generată de lipsa unei politici coerente care să asigure acces la resurse de învățare. Mediile la Evaluarea Naționale obținute de elevii din mediul rural sunt, într-o situație normală, cu 1,6 puncte mai scăzute decât cele ale colegilor din mediul urban (deși între mediile claselor V-VIII nu există diferențe majore în funcție de mediul de rezidență). Mai mult, un sfert dintre elevii din mediul rural nu obțin medii la Evaluare Națională peste nota 4. Decalajul rural – urban se va mări în acest an, ca urmare a unei eventuale decizii de susținere a Evaluării Naționale, iar șansele elevilor din mediul rural de a putea continua cariera educațională la nivel secundar vor fi diminuate considerabil. Propunem utilizarea, în acest an școlar, a valorii Mediei mediilor obținute în clasele V-VIII pe care o considerăm un criteriu mult mai echitabil pentru înscrierea la liceu.
• 3. Anularea examenului de Bacalaureat. Țări mult mai dezvoltate și cu pondere a populației sărace mai scăzută decât România precum Franța și Olanda au anulat examenele de Bacalaureat și au decis utilizarea mediei notelor obținute în timpul liceului pentru a acorda acestei promoții diploma de bacalaureat. Valoarea diplomei de bacalaureat este aceea că permite accesul la un nivel educațional mai înalt, cel terțiar universitar sau non-universitar. Universitățile din România, în baza autonomiei universitare, utilizează proceduri proprii pentru admitere, care nu sunt bazate exclusiv pe notele propriu-zise de la Bacalaureat.
• 4. Păstrarea școlilor închise până în septembrie. Încheierea situației școlare este posibilă în diferite formule. Cea mai simplă este utilizarea notelor acordate înainte de închiderea școlii și completarea acestora cu o formă de evaluare continuă bazate pe activitățile derulate online sau sub forma temelor pentru acasă, după decretarea stării de urgență.
• 5. Remedierea minimală a condițiilor sanitare din unitățile școlare cunoscute și inventariate deja cu deficiențe majore. Asigurarea unei surse de apă curentă, a unor grupuri sanitare interioare precum și a consumabilelor necesare igienei minime (săpun, dezinfectant pentru mâini, dezinfectant pentru suprafețe) trebuie să reprezinte o prioritate în perioada imediat următoare.
• 6. În paralel cu măsurile în domeniul educațional, recomandăm ajustarea beneficiilor din asigurări sociale și din asistență socială la nivelul coșului minim pentru un trai rezonabil. Acordarea de sprijin financiar pentru locuire decentă (locuințe sociale accesibile, sprijin pentru plata, sprijin pentru chirii) reprezintă, de asemenea, măsuri care sunt în legătură directă cu accesul și participarea la educație.

Măsurile pe termen mediu/lung se referă la următorul an școlar și prevăd, printre altele, noi metodologii de evaluare pentru examenele naționale, investiții pentru rezolvarea problemelor sanitare ale școlilor și rezolvarea supra-aglomerării spațiilor școlare.

• 1. Formularea unei noi metodologii de evaluare pentru examenele naționale. Momentele de întrerupere a activităților clasice în unitățile școlare sunt aproape o certitudine pentru viitorul apropiat. Evaluarea Națională și Bacalaureatul trebuie să poată fi susținute și în alt fel decât cel de până acum. Propunem dezvoltarea unei metodologii de evaluare bazată pe principiul evaluării continue a competențelor dobândite de elevi în parcursul lor educațional.
• 2. Adaptarea curriculum-ului actual la cerințele unei evaluări continue, de parcurs. Modificarea planurilor cadru, a curriculum-ului sau a conținuturilor este un proces îndelungat și consumator de resurse. În orizontul de timp al următorului an școlar o astfel de modificare nu este realistă, ea poate fi avută în vedere ca măsură de politică educațională pe termen lung.
• 3. Evaluările naționale pentru clasele a II-a, a IV-a și a VI-a alături de implementarea și utilizarea portofoliului educațional al elevilor, prevăzută de Legea Educației Naționale, pot constitui o bază solidă pentru noul sistem de evaluare. De asemenea, metodologia de organizare a acestor evaluări poate fi îmbunătățită și extinsă și la nivelul altor ani școlari. Extinderea poate fi pilotată în anul școlar următor și apoi generalizată în anii școlari viitori.
• 4. Investiții pentru rezolvarea problemelor sanitare ale școlilor. Aceste unități școlare sunt cunoscute și localizate geografic astfel încât realizarea cu prioritate a acestor investiții nu necesită alocarea unor resurse suplimentare.
• 5. Formularea unei strategii și implementarea acesteia pentru a asigura din luna septembrie a acestui an acces universal la servicii medicale minimale la nivelul unităților școlare. Triajul epidemiologic minimal, echiparea gratuită a elevilor, cadrelor didactice și a personalului administrativ cu măști faciale precum și derularea unor cursuri de instruire destinate acestora cu privire la aplicarea normelor minime de igienă sunt condiții necesare pentru a putea relua, în condiții de siguranță, activitățile școlare tradiționale.
• 6. Construcția, implementarea și reglementarea unui cadru care să instituie obligativitatea utilizării unui instrument on-line pentru a asigura „dublarea” activităților educaționale tradiționale la nivelul unităților școlare. Utilizarea diferitelor platforme sau servicii existente care permit interacțiunea sincronă sau asincronă între elevi și cadrele didactice trebuie să devină, în următorul an școlar obligatorie.
• 7. Susținerea cadrelor didactice pentru dobândirea unui nivel de bază al competențelor tehnice și de tehnologia informației necesare utilizării instrumentelor on-line în procesul educațional. Programele de formare destinate cadrelor didactice ar trebui să fie finanțate prioritar de către Ministerul Educației în perioada următoarelor luni. O altă necesitate este evaluarea nivelului de competențe digitale ale cadrelor didactice și furnizarea de servicii de mentorat / tutoriat specializat pe diferite nivele de dificultate și pentru nivele de învățământ cu scopul dezvoltării de abilități digitale specifice, necesare desfășurării procesului educațional.
• 8. Reactivarea și extinderea rețelei de mediatori sanitari cel puțin, într-o primă fază, în comunitățile cunoscute aflate în risc de sărăcie (ex. zone urbane sau rurale marginalizate). Mediatorii sanitari au mai funcționat în cadrul sistemului educațional la începutul anilor 2000. Rolul acestora poate fi esențial în popularizarea măsurilor preventive în cadrul comunității școlare, dar și în cadrul mai larg al comunității.
• 9. Implementarea unui protocol de identificare și urmărire a cazurilor suspecte de infecție în rândul populației școlare cu Direcțiile de Sănătate Publică. Acest protocol ar trebui să specifice măsurile concrete și organizațiile responsabile de implementarea acestora pentru a putea identifica cât mai devreme și a putea gestiona cât mai rapid eventualele infecții ce pot fi detectate în rândul personalului școlii, dar și al elevilor sau familiilor acestora.
• 10. Implementarea unor soluții pentru a rezolva problema supra-aglomerării spațiilor școlare. Reluarea activităților școlare se face în prezent prin reducerea numărului de elevi dintr-o clasă și participarea acestora alternativă la ore. În școlile supra-aglomerate un astfel de proces este imposibil de aplicat. În București există școli care derulează activitățile școlare și în 3 schimburi zilnice, derulând ore în spații improvizate cum ar fi containere sau săli de sport. Măsuri ce pot fi luate în sensul limitării numărului maxim de elevi pentru o clasă, chiar atunci când au fost explicit menționate în Legea Educației Naționale, nu au putut fi aplicate strict până în prezent. Pentru anul școlar următor, la nivelul localităților urbane care au unități școlare supra-aglomerate trebuie implementată o metodologie de redistribuire a spațiilor fizice de învățare între școlile sub-utilizate și cele supra-aglomerate. Este posibil, de exemplu, ca unele clase dintr-o școală supra-aglomerată să fie mutate în spații disponibile la alte unități școlare care nu le utilizează.
• 11. Elaborarea și implementarea generalizată la nivel de sistem a unor programe de sprijin destinate elevilor și familiilor în funcție de nevoile specifice ale acestora. Programele existente, precum „Cornul și Laptele”, „Școală după Școală”, „Euro 200”, precum și bursele educaționale de diferite tipuri acordate de către administrația publică locală trebuie să fie evaluate și îmbunătățite. Prin redistribuirea unor resurse financiare între aceste programe poate fi crescută eficiența lor. Modificarea criteriilor de includere în cadrul acestor programe naționale în vederea lărgirii numărului de beneficiari posibili reprezintă o prioritate pentru îmbunătățirea acestor programe.
• 12. Realizarea unei evaluări psihologice a efectelor pe care perioada de închidere a școlii și izolare socială le-au produs asupra elevilor. La reluarea cursurilor testarea cunoștințelor nu este suficientă, fiind necesară realizarea unei evaluări a contextului familial al fiecărui elev, dar și a stării psihologice a acestuia. Obiectivul acestor evaluări este stabilirea unor planuri individualizate de sprijin și consiliere pentru fiecare elev. Aceste planuri pot fi elaborate cu sprijinul serviciilor publice de asistență socială (SPAS) și al personalului Centrelor Județene de Resurse și Asistență Educațională (CJRAE, respectiv CMBRAE pentru municipiul București). Personalul CJRAE / CMBRAE și cel al SPAS trebuie suplimentat, cu precădere în zonele dezavantajate socio-economic.
• 13. Suplimentarea pentru clasele de nivel primar și gimnazial a personalului didactic și de consiliere psiho-pedagogică. Pentru implementarea planurilor de sprijin personalizat pentru elevi, recomandăm suplimentarea personalului didactic prin realizarea unor echipe mixte care să lucreze cu copii în timpul activităților educaționale.
• 14. Dezvoltarea unui pachet integrat de servicii furnizate la nivel comunitar de sprijin al familiilor vulnerabile: acces la servicii de îngrijire, asistență medicală comunitară, locuințe sociale sau chirii subvenționate, măsuri de sprijin educațional. Aceste servicii pot fi oferite de echipe comunitare care cuprind specialiști educaționali, asistenți sociali, asistenți medicali, mediatori sanitari, logopezi, psihologi, consilieri din cadrul AJOFM.