Aproape 30 de români candidează la alegerile locale din Belgia pentru posturi de consilieri locali

Aproape 30 de români candidează pe listele unor partide din Belgia la alegerile locale programate pentru 14 octombrie, ei încercând să ocupe funcţii de consilieri locali în mai multe localităţi, inclusiv în capitala Bruxelles, transmite Mediafax.

Inițiatorul proiectului DreptLaVot, care încurajează românii să voteze la alegerile din Belgia, Ioana Banach, a afirmat într-o postare pe site-ul comunității virtuale a românilor din Belgia, RomBel, că, mai mult ca niciodată, cetățenii români contează în acest scrutin, în condițiile în care în capitala Bruxelles, de exemplu, reprezintă 9% din populație.

„În data de 14 octombrie vor avea loc alegeri în Belgia, prin care se decide cine va conduce administrațiile locale. Noi, românii din Belgia, avem dreptul să votăm în aceste alegeri. Mai mult ca niciodată, românii contează în aceste alegeri. De ce să ne pese de aceste alegeri? Pentru că nu am fost niciodată atât de mulți români în Belgia. Suntem peste 70.000 în toată țara, iar 40.000 locuiesc în Bruxelles, conform statisticilor oficiale și fără a include românii ce au deja și cetățenia belgiană. Odată cu numărul, crește și potențialul nostru de a ne organiza, de a ne coordona și de a influența modul în care suntem tratați de către autoritățile belgiene. Reprezentând peste 9% din locuitorii din Bruxelles, avem un adevărat potențial de a influența alegerile. De ce să ne mai pese de aceste alegeri? Pentru că nu am avut niciodată atât de mulți români pe listele electorale pentru listele de consilieri la comunele belgiene”, a arătat Banach.

Potrivit acesteia, la alegerile locale din 14 octombrie și-au depus candidatura 28 de români, cei mai mulți, 5, pentru posturi de consilieri locali în Molenbeek Saint Jean, 3 în Anderlecht dar și 2 în Bruxelles.

„Aceste candidaturi arată faptul că suntem atât de mulți care ne implicăm în viața politică la nivel local, înseamnă că avem o oportunitate de a fi remarcați. Locuim în Belgia, lucrăm în Belgia, creștem copii în Belgia, suntem activi în instituțiile europene, mediul de afaceri, servicii, pe scena culturală și așa mai departe. A avea reprezentanți români la nivel politic înseamnă că putem să fim mai activi în a le arăta belgienilor ce contribuție aducem țării lor. Putem, până la urmă, să îmbunătățim imaginea României și a românilor”, a explicat Ioana Banach.

Aceasta a subliniat că prezența unor români pe listele unor partide belgiene înseamnă și faptul că se poate face o altfel de politică.

„Mulți am plecat din România în căutarea unui trai de viață mai bun, un venit mai decent și o șansă de a clădi un viitor pentru familiile noastre. De ce să nu căutăm, atunci, și o clasă politică mai decentă, mai puțin coruptă și mai interesată de bunăstarea noastră? Cu siguranță evoluția politică din România inspiră dezgust multora dintre noi. Sigur, politica implică scandaluri peste tot, iar Belgia nu face excepție. Totuși, prin acțiunile lor, acești candidați români sunt dispuși să își dedice timpul de cele mai multe ori peste programul lor obișnuit la jobul de zi, în condițiile în care majoritatea lucrează în instituțiile europene, ONG-uri sau sunt implicați în mici afaceri, iar asta îmi dă un gram de speranță”, a mai arătat inițiatorul proiectului DreptLaVot.

Ioana Banach a precizat că a fi consilier local în Belgia nu este o carieră, ci este o pasiune care aduce cam 100-200 de euro pe lună, „mult sub nivelul de investiție personală cerut”.

„Am cunoscut câțiva dintre candidați și m-am bucurat enorm să văd oameni motivați de șansa de a face ceva pentru comunitatea română, mai degrabă decât de bani sau faimă”, a menționat Banach.

Românii s-au implicat în mai toate familiile politice semnificative din Belgia, ocupând locuri pe listele electorale ale majorității partidelor din actuala guvernare, cu excepția Partidului Popular (PP) și a extremiștilor de dreapta și de stânga. Cel mai popular partid pentru candidații români este Mișcarea Reformistă (MR), partidul conservator-liberal, care l-a dat pe actualul prim-ministru al Belgiei, Charles Michel. MR a atras nu mai puțin de 10 candidați români. Pe listele Partidului Socialist (PS) se regăsesc 8 români, dintre care doi candidează ca independenți pe listele PS. Alte partide pe listele cărora se regăsesc co-naționalii noștri sunt: Partidul Social-Democrat Flamand (De Vlaamse Sociaaldemocratische Partij – sp.a), Centrul Democract Umanist (Centre démocrate humaniste – CDH), Partidul Creștin-Democrat și Vlamand (Christen-Democratisch en Vlaams – CD&V), Liberialii și Democrații Flamanzi (Open Vlaamse Liberalen en Democraten – OPEN VLD) și Partidul Verde (Groen-Ecolo).

Potrivit prezentării făcute pe site-ul RomBel, Daniela Livia Bîciu candidează pe lista primăriţei Françoise Schepmans din Molenbeek, o comună de lângă Bruxelles, pentru funcţia de consilier comunal, şi îşi propune să aducă în faţa electoratului un proiect politic liberal, „în care omul este măsura tuturor lucrurilor şi în care meritul, responsabilitatea individuală şi libertatea ocupă un loc central”.

„Sunt de aproape 20 de ani în Belgia. Nu m-am teleportat într-o nouă realitate, ci am parcurs toate etapele integrării, de la studenţie până la pozitia actuală, de expert în comunicare, pentru instituţii europene şi internaţionale. Acest parcurs nu a fost uşor, mai ales într-o perioadă în care belgienii nu cunoşteau despre România decât povestea lui Dracula, Ceauşescu şi, eventual, Nadia Comăneci”, a arătat în prezentarea sa de candidat Daniela Livia Bîciu.

Aceasta a studiat comunicarea de masă la Şcoala Franceză de Ataşaţi de Presă, urmând diverse specializări în geopolitică, la Academia Diplomatică Europeană, precum şi cursuri online de comunicare umanitară la Universitatea din Geneva şi Harvard Project.

„Am lucrat, printre altele, pentru Comisia Europeană, pentru Programe Regionale America Latină şi, de asemenea, ca purtător de cuvânt pentru UNHCR în Africa Centrală. Dar şi în sectorul privat, călătorind în peste 50 de ţări. Această diversitate profesională mi-a permis consolidarea competenţelor în afara sferei politice şi o înţelegere exactă a vieţii reale a oamenilor, uneori în condiţii foarte, foarte dificile. Militez pentru drepturile femeilor, mai ales libertarea de iniţiativă economică, ca mijloc de emancipare socială. Pentru implicarea mea în societate, pentru cunoaşterea realităţilor, am fost distinsă cu titlul de Cavaler al Meritului Social al Regatului belgian”, a precizat românca.

Daniela Livia Bîciu participă la alegerile locale din 14 octombrie cu un program în care pledează pentru poziţia europeană şi internaţională a comunei Molenbeek, inclusiv în relaţia cu România şi Europa de Est în general, susţinând consolidarea clasei medii din Molenbeek, ca bază a democraţiei, progresului social şi economic, în care cetăţenii români rezidenţi în comună să se regăsească.

„E indispensabil să avem un cuvânt de spus în politica locală, pentru a evita, la fel ca şi în România, ca partide care nu ne reprezintă să decidă pentru noi în următorii ani, doar pentru că îşi ambalează promisiunile în staniol electoral. Alegerile locale din octombrie 2018 reprezintă o dublă oportunitate, aceea de a ne face auziţi şi respectaţi ca şi comunitate, de a participa activ la viaţa publică locală, luptând, astfel, împtriva clişeelor care adesea şi în mod injust ne definesc în ochii Occidentului. Dar şi aceea de a <> eroarea indiferenţei de la alegerile din România, de a nu mai lăsa pe alţii să ne impună pe ce drum trebuie să mergem în următorii ani”, a conchis Bîciu.

Un alt român din Belgia, Cristian Bulumac, candidează din partea Ecolo/Groen în Etterbeek „pentru o viață mai bună pentru toți locuitorii comunei, pentru locuri suficiente în școli, pentru mai multe spații de joacă și spații verzi, pentru siguranță pe stradă, pentru schimburi culturale mai bune și pentru îmbunătățirea relațiilor administrației cu cei care locuiesc în comună”.

„Ați venit în Belgia pentru o viață mai bună. Și ați rămas pentru că aici lucrurile par să meargă mai bine și uneori mai ușor. Aici știți că munca vă este răsplătită. Suntem într-o altă țară și poate ne e dor sau ne dorim să ne întoarcem acasă. Dar până atunci aici este casa departe de casă. Locul unde trăim, muncim, ne simțim bine și găsim un acoperiș deasupra capului seara. Iar locul ăsta există și se menține prin activitatea unei administrații. Una care nu vorbește limba română, nu știe ce te deranjează și nici ce ți-ar place, nu încearcă prea mult să te integreze ci se mulțumește cu un minim de interacțiune. Pe 14 octombrie urmează alegerile locale în Belgia, alegeri care decid cine administrează zona în care locuiești, cine decide taxele și modul în care administrația interacționează cu tine. Ca cetățean român înscris la administrația comunei, ai dreptul să votezi și ai un cuvânt de spus”, a afirmat Bulumac.

Răzvan Hoinaru candidează din partea partidelor politice belgiene Centre Democrat Humaniste + Christian Democrats & Vlaanders pentru a ocupa un loc de consilier local în Bruxelles, unde comunitatea românească este a doua ca dimensiune, „ceea ce ȋnseamnă un mare aport de taxe pe care românii ȋl aduc bugetului de stat belgian”.

„Deşi plăteşti taxe şi munceşti poate mai mult decât alţii, nu beneficiezi de aceaşi reprezentare publică. Există un principiu al unei democraţii şi societăţi sănătoase – „nici o taxare fără reprezentare”. Oraşul Bruxelles are un buget de 803 milioane de euro, fiind unul dintre cele mai bogate oraşe din lume. Nu prea pare, aşa este? Unde stai tu, strada este adesea murdară dat fiind sistemul de colectare al pungilor de gunoi, creşele sunt supra-aglomerate, şcolile nu se adaptează ȋntocmai copiilor a căror limbă nativă nu este franceza sau neerlandeza, iar aglomeraţia ȋn trafic este cruntă”, a explicat Hoinaru necesitatea prezenţei la vot.

Acesta a precizat că în Consiliul Local Bruxelles nu este nici un român, deşi capitala Belgiei este un oraş internaţional, unde românilor le este greu să se facă auziţi, pentru că nu se susţin ȋntre ei, deşi prin forţa numerică a comunităţii ar putea să contribuie la luarea de decizii publice.

Candidatul român a ajuns ȋn Belgia ȋn urmă cu nouă ani, fiind economist de profesie, şi lucrează la Parlamentul European.

„Îmi doresc o mai bună implicare a comunităţii româneşti din Belgia, un vorbitor de limbă română ȋn administraţia locală pentru a facilita dialogul dintre autorităţi şi cetăţean, o mai bună legiferare a relaţiei ȋntre proprietar şi chiriaşi pentru a combate abuzurile, proiecte educaţionale româno-belgiene la nivel pre-şcolar şi şcolar, redeschiderea zborurilor Bruxelles – Timişoara, Craiova, Suceava”, a subliniat Răzvan Hoinaru.

RomBel (Români în Belgia) reprezintă cea mai largă comunitate virtuală a românilor din Belgia, înfiinţată în anul 2002, având peste 10.000 de membri.