Aproape un deceniu de la primul tun al capitalului strain cu clientelism romanesc
Romtelecom a schimbat din nou echipa manageriala. Din nou, pentru ca a facut-o tot mai des in ultimul timp, in mod evident intr-o incercare aproape disperata de a face fata exigentelor mereu mai dure ale pietei. A fost usor in urma cu aproape un deceniu, cand firma greceasca a preluat Romtelecom de la statul roman.
Era usor pe atunci pentru ca nu treabuia decat sa tai cupoane, culegand renta monopolului ce apartinuse statului roman si pe care acesta, intr-un mod incredibil, l-a cedat cu atata usurinta. Monopolul era monopol pe telefonia fixa si aceasta din urma domina autoritar telecomunicatiile. Acum a devenit gatuitor si mereu, mereu mai greu.
Nu numai ca Romtelecom a pierdut monopolul pe telefonia fixa, dar aceasta pierde teren pe fiecare zi ce trece in fata telefoniei mobile. Acum, pentru Romtelecom problema este sa nu mai piarda clienti in ritmul in care i-a pierdut in ultimii ani. Doar pachete integrate cu alte servicii IT te mai pot salva in fata concurentei necrutatoare.
Daca ar mai exista vreun naiv care sa sufere ca banii publici romanesti au ajuns nemeritat si pe preturi de batjocura in maini straine, atunci acel naiv ar putea eventual considera ca viata si piata au cam razbunat statul roman.
Caci, din pacate, la vremea respectiva, externalizarea de catre statul roman a Romtelecom a reprezentat dezmat si debusolare chiar din punctul de vedere a ceea ce s-a pretins a fi: privatizare.
In primul rand ca n-a fost vorba de o privatizare, intrucat a avut loc de fapt un transfer de monopol de la statul roman la un alt stat, in cazul in speta statul grec, proprietarul firmei OTE ce a preluat Romtelecom.
Sa recunoastem ca n-a putut fi vorba de ceva usor de inghitit pe orice parte s-ar fi preluat imbucatura cu „privatizarea” Romtelecom! Refrenele cantate in numele privatizarii – anume ca sectorul privat se dovedeste un manager mai performant – era lipsit completamente de obiect in cazul cu pricina.
Pentru toata lumea era clar ca statul roman, intr-un acces de cretinism, ceda unui stat strain rentele obtinute de pe urma unui monopol, si nu profiturile potentiale de pe urma unui management mai performant.
Macar si prin confuzia creata, externalizarea Romtelecom a compromis ideea in sine de privatizare, inca de la inceput. Singura consolare ulterioara a fost aceea ca prin Romtelecom nu s-a facut altceva decat primul pas, urmand alte si alte cazuri la fel de notabile si nefericite de transfer din proprietatea statului roman in proprietatea altor state.
de Ilie Serbanescu
INTERVIURILE HotNews.ro