Aproape un milion de români suferă de astm. Astmul este cea mai frecventă boală cronică la copii

350 de milioane de oameni suferă de astm în lume, iar în România, numărul persoanelor care suferă de această boală este de aproape un milion. Astmul este cea mai frecventă boală cronică a copiilor, iar astmul alergic este cea mai frecventă formă de astm întâlnită la copii. Ziua Mondială a Astmului este aniversată în fiecare an pe data de 3 mai.

Astmul în cifre:

• La nivel mondial, aproape 350 milioane de oameni suferă de astm.

• Prevalența bolii crește cu 50% la fiecare 10 ani.

• Astmul este cea mai frecventă boală cronică a copiilor, iar astmul alergic este cea mai frecventă formă de astm întâlnită la copii.

• Mortalitatea provocată de astm în România este de 1,3 la 100.000 de locuitori, cu 50% mai mare decât la nivel mondial.

Simptomele de astm pot fi diferite de la persoană la persoană

Astmul este o boală inflamatorie a căilor respiratorii, care determină simptome caracteritice: tuse, în special noaptea, respirație șuierătoare, dificultăți de respirație, senzație de constricție, durere sau presiune la nivel toracic.

Nu orice persoană cu astm are aceleași simptome. Simptomele de astm pot varia, de asemenea ca intensitate, de la ușoare până la severe.

Unele persoane cu astm pot avea perioade îndelungate fără niciun simptom, cu agravarea periodică în timpul unei crize de astm. Alții ar putea avea simptome de astm în fiecare zi.

În plus, unii oameni pot avea simptome doar în timpul exercițiilor fizice sau când suferă de infecții virale. Frecvent sunt asociate comorbidități, dintre care cele mai frecvente sunt din sfera ORL (rinita alergică, rino-sinuzita, polipoza nazală), din sfera digestivă (boala de reflux gastro-esofagian), obezitatea, dermatita atopică, boli psihologice (anxietate, depresie, tulburări de comportament).

Diagnosticul de astm trebuie pus de către medic, necesitând cooperarea interdisciplinară, deoarece prezența comorbidităților poate avea un impact negativ asupra controlului bolii.

Astmul este subdiagnosticat și subtratat

Astmul este în prezent subdiagnosticat și subtratat, deși utilizarea noilor terapii a avut un impact pozitiv asupra controlului bolii.

Astmul este una dintre cele mai frecvente afecțiuni inflamatorii cronice, cu două fenotipuri relevante clinic, astmul alergic și astmul non-alergic (intrinsec).

La nivel mondial, suferă în prezent de astm aproximativ 350 de milioane de persoane, iar prevalența bolii crește cu 50% cu fiecare deceniu. Se consideră astăzi că 2 din 3 astmatici au o formă de astm alergic.

În paralel a crescut și prevalența rinitei alergice, ceea ce relevă o tendință globală de creștere a prevalenței bolilor alergice respiratorii. Legat de vârsta de debut a bolii, astmul este cea mai frecventă boală cronică a copiilor iar astmul alergic este cea mai frecventă formă de astm întâlnită la copii. Pe măsură ce vârsta de debut a bolii este în perioada adultă, se estimează că astmul este de cauză non-alergică.

Ziua Mondială a Astmului este aniversată în fiecare an pe data de 3 mai.

„În România sunt 900.000 de oameni care suferă de astm, conform datelor Institutului Național de Statistică, din care cel puțin 60% sunt alergici, corespunzând unui număr de aproximativ 500.000 de pacienți. Majoritatea pacienților cu astm alergic prezintă și simptome de rinoconjunctivită alergică. Dintre pacienții cu astm, un procent de 2-5% evoluează spre forme severe care necesită terapii complexe, au frecvente exacerbări care necesită vizite în serviciul de urgență sau internări, toate generatoare de costuri mari pentru sistemul de sănătate publică, absenteism de la locul de muncă și alterarea calității vieții pacientului inclusiv risc de deces. Conform datelor publicate de Universitatea Washington în sistemul VizHub.healthdata.org povara creată de astm în România se concretizează prin mortalitate de 1,3 la 100.000”, arată profesor dr. Carmen Bunu Panaitescu, președintele Societății Române de Alergologie și Imunologie Clinică.

”Trebuie subliniat că pentru astm nu există vindecare. Simptomele astmului pot fi tratate eficient la majoritatea pacienților, la costuri considerabile, dar netratarea astmului este și mai costisitoare. Mulți pacienți rămân slab controlați, în ciuda tratamentului disponibil. Astăzi, glucocorticosteroizii sistemici cu efectele lor secundare dăunătoare pot fi înlocuiți la mulți pacienți cu imunoterapie alergenică țintită sau terapii biologice țintite. Managementul astmului este o provocare serioasă pentru sănătatea publică și are efecte semnificative asupra performanțelor școlare, la muncă și sociale ale persoanelor care suferă de această boală. Povara financiară pentru pacienții cu astm din diferite țări occidentale variază de la 300 USD la 1.300 USD per pacient pe an (The Global Burden of Asthma, 2006)”, subliniază profesor dr. Carmen Bunu Panaitescu, președintele Societății Române de Alergologie și Imunologie Clinică.

E nevoie de acces egal la diagnostic și tratament

Societatea Română de Alergologie și Imunologie Clinică se alătură, ca în fiecare an, societăților academice medicale care promovează Ziua mondială a astmului, prin evenimentul care anul acesta are tema ”Reducerea decalajelor în îngrijirea astmului”.

Provocarea din acest an constă în stimularea colaborării interdisciplinare a medicilor implicați în tratamentul astmului cu societatea academică, pacienții și furnizorii de servicii medicale în scopul identificării decalajelor în îngrijirea astmului și soluționării lor, dar și pentru promovarea implementării soluțiilor inovatoare la nivel local și global.

Decalajele actuale în îngrijirea astmului vizează:

• Acces egal la diagnostic și tratament.

• Diferențe între îngrijirea pentru diferite grupuri socioeconomice, etnice și de vârstă.

• Diferențe între comunitățile și țările bogate și cele mai sărace.

• Comunicarea și îngrijirea prin interfața de îngrijire primară/secundară/terțiară.

• Comunicarea și educația oferită persoanelor cu astm (calitatea planurilor de îngrijire a astmului).

• Cunoașterea astmului și conștientizarea astmului între furnizorii de servicii medicale.

• Prioritizarea între astm și alte afecțiuni cronice.

• Prescrierea de inhalatoare și monitorizarea aderenței și a capacității de a utiliza aceste dispozitive.

• Conștientizarea și înțelegerea publicului larg (non-astmatic) și a profesioniștilor din domeniul sănătății că astmul este o boală cronică (nu acută).

• Diferențe între dovezile științifice și furnizarea efectivă de îngrijiri pentru persoanele cu astm.