Apropiații ayatollahului Ali Khamenei grăbesc planurile de alegere a unui succesor. Numele surpriză care a apărut după începerea războiului cu Israel

Timpul se scurge pentru clericii de rang înalt care caută un succesor pentru liderul suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei. Un comitet format din trei membri al unui organism clerical de rang înalt, desemnat de Khamenei însuși în urmă cu doi ani pentru a identifica un înlocuitor, și-a accelerat planificările în ultimele zile, după ce Israelul a atacat Iranul și a amenințat cu asasinarea veteranului lider, au declarat pentru Reuters cinci persoane informate despre discuții.
Khamenei, în vârstă de 86 de ani, este informat în mod regulat despre aceste discuții, potrivit surselor iraniene care au solicitat anonimatul pentru a discuta aspecte extrem de sensibile. Un oficial din domeniul securității a declarat pentru Reuters că ayatollahul s-a ascuns împreună cu familia și este protejat de unitatea specială „Vali-ye Amr” a Gărzilor Revoluționare.
Conducerea de vârf de la Teheran va încerca să numească imediat un succesor al lui Khamenei în cazul în care acesta va fi ucis, pentru a transmite un semnal de stabilitate și continuitate. Sursele consultate de Reuters admit însă că este dificil de prezis traiectoria politică ulterioară a Iranului.
Un nou lider va fi ales în continuare pentru devotamentul său față de principiile revoluționare ale fondatorului Republicii Islamice, ayatollahul Ruhollah Khomeini, potrivit unei surse apropiate de biroul lui Khamenei și informată despre discuțiile privind succesorul său.
În același timp, elita de la vârful puterii ia în considerare și un candidat care ar putea proiecta o imagine mai moderată pentru a descuraja atacurile externe și revoltele interne, potrivit sursei respective.
Nepotul clericului care l-a răsturnat pe șah, văzut ca potențial succesor al lui Khamenei
Toate cele 5 surse care au discutat cu Reuters afirmă că doi favoriți s-au conturat în discuțiile privind succesiunea: fiul de 56 de ani al lui Khamenei, Mojtaba, văzut de mult timp ca opțiunea de continuitate, și un nou pretendent, Hassan Khomeini, nepotul fondatorului revoluției islamice.
Khomeini, un aliat apropiat al facțiunii reformiste care susține relaxarea restricțiilor sociale și politice, se bucură totuși de respect în rândul clericilor de rang înalt și a Gărzilor Revoluționare datorită originii sale, afirmă sursele citate.
„Exprim din nou cu smerenie că acest mic și neînsemnat slujitor al poporului iranian este gata să fie prezent cu mândrie pe orice front sau scenă pe care o considerați necesară”, a declarat bărbatul în vârstă de 53 de ani într-un mesaj public de susținere a liderului suprem, sâmbătă, cu câteva ore înainte ca SUA să bombardeze instalațiile nucleare ale Iranului.
Hassan Khomeini a devenit un candidat serios în contextul conflictului cu Israelul și America, deoarece ar putea reprezenta o alegere mai conciliantă pe plan internațional și intern decât Mojtaba Khamenei, afirmă cele cinci surse ale Reuters.

Fiul actualului ayatollah al Iranului este imaginea leită a tatălui său
Prin contrast, Mojtaba Khamenei urmează îndeaproape politicile dure ale tatălui său, potrivit surselor. Acestea subliniază că nimic nu a fost stabilit deocamdată, candidații se pot schimba, iar liderul suprem va avea ultimul cuvânt.
Totuși, având în vedere că războiul continuă, rămâne neclar dacă un nou lider ar putea fi ales cu ușurință sau instalat în siguranță ori dacă acesta ar putea deține nivelul de autoritate de care s-a bucurat Khamenei.
În plus, loviturile israeliene au ucis mai mulți comandanți de rang înalt ai Gărzilor Revoluționare ale Iranului, ceea ce ar putea complica transferul de putere, având în vedere că această forță militară de elită a jucat de mult timp un rol central în impunerea autorității liderului suprem.
Planurile pentru o eventuală tranziție erau deja în desfășurare din cauza vârstei înaintate a lui Khamenei și a îngrijorărilor persistente privind sănătatea unui lider care a dominat toate aspectele politicii iraniene timp de decenii.
Urgenta sarcinii a fost subliniată în septembrie, când Israelul l-a ucis pe liderul Hezbollah Sayyed Hassan Nasrallah, un aliat apropiat al lui Khamenei, iar planificarea s-a accelerat semnificativ luna aceasta, după atacurile israeliene asupra instalațiilor nucleare, urmate de atacurile americane din weekend.

Liderul suprem al Iranului, amenințat explicit de Donald Trump
„Știm exact unde se ascunde așa-numitul ‘Lider Suprem’”, a avertizat președintele american Donald Trump pe rețelele sociale săptămâna trecută, cerând capitularea necondiționată a Teheranului. „Este o țintă ușoară”, a subliniat el.
Khamenei nu și-a exprimat public nicio preferință în privința succesorului său. Sursele afirmă însă că acesta s-a opus în repetate rânduri ideii ca fiul său să preia conducerea, în discuțiile anterioare despre succesiune, fiind îngrijorat de orice sugestie privind o revenire a Iranului la un tip de conducere ereditară, care s-a încheiat cu înlăturarea șahului în 1979.
Funcția de Lider Suprem a fost creată după revoluție și apoi consacrată în constituție, oferind unui cleric de rang înalt autoritatea supremă de a ghida președintele și parlamentul ales.
Oficial, liderul este desemnat de Adunarea Experților, formată din 88 de clerici de rang înalt, aleși prin vot național, în cadrul căruia un organism de supraveghere de linie dură, aliat cu Khamenei, trebuie să aprobe toți candidații.
„Indiferent dacă Republica Islamică supraviețuiește sau nu, va fi una foarte diferită, deoarece contextul în care a existat până acum s-a schimbat fundamental”, a declarat analistul politic iranian Hossein Rassam, stabilit la Londra, adăugând că Hassan Khomeini ar putea fi potrivit pentru un lider care să ducă Iranul într-o nouă direcție.
„Regimul trebuie să opteze pentru cineva care să faciliteze o tranziție lentă”, mai spune acesta.
Alegerea ar putea marca un punct de cotitură pentru Iran
Legăturile strânse ale lui Hassan Khomeini cu facțiunea reformistă a politicii iraniene, care a urmărit o politică eșuată de deschidere a Iranului către lumea exterioară în anii 1990, au determinat oficialii care militează pentru o linie dură în relațiile cu Occidentul să îl împiedice să candideze ca membru al Adunării Experților în 2016.
Toate cele 5 surse consultate de Reuters spun că clericii însărcinați de alegerea succesorului sunt conștienți că Khomeini este probabil mai acceptabil pentru populația iraniană decât un nou lider din aripa dură a regimului. Anul trecut, el a avertizat cu privire la o „criză de nemulțumire populară în creștere” în rândul iranienilor, din cauza sărăciei și a lipsurilor.
Prin contrast, opiniile lui Mojtaba Khamenei reflectă în totalitate cele ale tatălui său, de la reprimarea opozanților până la atitudinea fără compromisuri față de inamicii externi, calități considerate periculoase în contextul în care Iranul este atacat.
Mojtaba, un cleric de rang mediu care predă teologie la un seminar religios din orașul Qom, centrul vieții religioase iraniene, nu a deținut niciodată o funcție oficială în Republica Islamică. Însă el exercită o influență din umbră ca persoană de legătură cu tatăl său, potrivit analiștilor iranieni.
Departamentul Trezoreriei al SUA a impus sancțiuni asupra lui Mojtaba în 2019, afirmând că acesta îl reprezintă pe liderul suprem „în mod oficial, deși nu a fost niciodată ales sau numit într-o funcție guvernamentală”, în afară de activitatea în biroul tatălui său.
Ali Khamenei domină autoritar viața politică din Iran
Sursele agenției Reuters afirmă că alți candidați, precum clericul Alireza Arafi, unul dintre membrii Adunării Experților, nu au ieșit complet din cărți, dar că au rămas cu mult în urma lui Mojtaba Khamenei și Hassan Khomeini.
După moartea fondatorului Republicii Islamice, Ruhollah Khomeini, în 1989, Khamenei a fost aclamat public drept alegerea predecesorului său.
Deși fusese deja președinte, Khamenei era doar un cleric de rang mediu și a fost inițial privit de clericii influenți drept slab și un succesor improbabil al carismaticului său predecesor.
Cu toate acestea, el și-a consolidat constant puterea, devenind decidentul incontestabil al Iranului, bazându-se pe Gărzile Revoluționare în timp ce și-a eclipsat rivalii și a reprimat violent valurile de revoltă populară.