Apropierea Ucrainei, Moldovei și Georgiei de UE – progres cu mai multe viteze

Contextul geopolitic regional influențează considerabil viteza cu care Ucraina, Moldova și Georgia se mișcă în direcția Uniunii Europene (UE). În primăvara lui 2022, agresiunea rusească a forțat UE să ofere celor trei vecini est-europeni o perspectivă europeană într-un mod neobișnuit de rapid. Amenințările factorului rusesc au servit drept argument persuasiv în favoarea candidaturii de aderare pentru Ucraina și Moldova. Același factor rusesc a jucat însă un rol opus în cazul Georgiei. Fenomenul oligarhic local suprapus, cu tendințele de slăbire a instituțiilor democratice, au determinat UE să plaseze Georgia în categoria potențialilor candidați, unde rămâne în continuare.

Rezultatele evaluărilor privind transpunerea legislației UE dovedesc că, pe lângă pericolul rusesc, deciziile Bruxelles-ului privind candidaturile Ucrainei, Moldovei și Georgiei au fost dominate puternic de calcule politice, iar evaluarea meritocratică a fost pe un loc secundar. În orice caz, dintr-o perspectivă politică, Ucraina și Moldova sunt mai compatibile cu candidatura de aderare la UE. Autoritățile georgiene utilizează evaluările UE privind aplicarea acquis-ului european pentru a-i reproșa indirect Bruxelles-ului că a tratat cu favoritism Moldova, precum și că rezultatele georgiene sunt comparabile cu cele ucrainene. Tentativa Georgiei de a (geo-)politiza performanța suboptimală a Moldovei la capitolul transpunerii legislației europene sau de a pune semn de egalitate cu Ucraina pune în lumină negativă politica de lărgire a UE. Chiar dacă guvernul georgian urmărește obiective interne, critica sa vizavi de obiectivitatea UE poate spori exigența instituțiilor europene în dialogul cu Moldova și Ucraina privind calendarul deschiderii negocierilor de aderare. Acest lucru ar veni în contradicție cu demersurile Kievului în ceea ce vizează aderarea accelerată la UE (până la maxim doi ani). Ca să evite costuri de imagine în raport cu Balcanii de Vest și o eventuală opoziție din partea anumitor state membre, UE ar putea canaliza atenția spre maximizarea rezultatelor în Ucraina și Moldova înainte de a deschide negocierile de aderare.

Evaluarea comparată a progreselor ce țin de reformele politice și sectoriale, precum și de armonizarea cu legislația UE, arată că Ucraina este fruntașă. Deși Moldova este deja țară candidată, iar Georgia este în categoria candidaților potențiali (alături de Kosovo), ambele se confruntă cu probleme, deși de natură totalmente distinctă. Moldova cu o performanță mai slabă decât Georgia la capitolul armonizării a fost inclusă în dialogul de pre-aderare, iar Georgia a rămas pe lista candidaților potențiali. Prin acest intermediu poate fi dedus faptul că mecanismul meritocratic al UE are o componentă politică majoră, unde parametrii tehnici pot conta mai puțin.

Progresul la îndeplinire a cerințelor UE – Ucraina și Moldova în fața Georgiei

În contextul summit-ului UE-Ucraina și al Consiliului de Asociere UE-Moldova din prima jumătate a lunii februarie, pot fi scoase în evidență unele nuanțe legate de progresul înregistrat de cele trei țări în domeniul integrării europene. Atenția majoră este centrată pe reformele politice și sectoriale prioritare, UE ar vrea ca progresele să fie ireversibile. În acest domeniu, Comisia Europeană a trasat niște cerințe prioritare, relativ clare, înmânate spre implementare guvernelor naționale ale Ucrainei, Moldovei și Georgiei. Chiar dacă solicitările UE au caracter obligatoriu, unii actori politici din aceste țări le tratează drept “recomandări”. În realitate, fără a îndeplini aceste cerințe, niciunul din cele trei state nu va putea avansa în dialogul cu UE.

Este adevărat că UE ar putea fi înclinată să ofere o evaluare subiectivă (politizată) a progresului. Acest lucru însă depinde de modul cum UE va percepe nivelul de încredere vizavi de decidenții politici naționali. Contează situația politică din țară vizată. De aceea, dacă guvernarea este implicată într-un scandal politic ce riscă să discrediteze UE, atunci deschiderea europeană va fi minimă. Deocamdată, indiferent de progresele reformelor, doar Georgia se află în zona de risc de a rămâne într-un con de umbră în raport cu UE. Acest lucru poate fi determinat de fenomenul oligarhic și situația critică legată de degradarea rapidă a sănătății ex-președintelui georgian Mihail Saakașvili, cetățean ucrainean, deținut în închisoarea georgiană (Parlamentul European, Februarie 2023).

Analiza progresului la implementarea condițiilor UE de către Ucraina, Moldova și Georgia denotă rezultate distincte (Vezi Tabelul 1). Ucraina este fruntașă, având 2 cerințe din 7 realizate și doar o singură cerință unde sunt necesare eforturi adiționale. Ca și pentru Moldova, subiectul problematic depistat în cazul Ucrainei ține de statul de drept. Mai exact, este imperativă crearea unei componențe adecvate a Grupului Consultativ de Experți, urmând recomandările Comisiei de la Veneția, pentru o selectare eficientă și nepolitizată a judecătorilor Curții Constituționale. Complicațiile legate de Moldova țin tot de statul de drept. Aceasta se referă la ignorarea de către majoritatea parlamentară a unor multiple recomandări ale Comisiei de la Veneția în legătură cu noua legislație electorală. Un exemplu în acest sens constituie compoziția Comisiei Electorale Centrale, care potrivit noilor prevederi favorizează dominarea organului electoral de către un singur partid. În orice caz, cele mai multe probleme le are Georgia, unde în pofida anumitor progrese, 4 din 12 cerințe ale UE trebuie să fie acompaniate de ajustări semnificative. Aceste zone deficitare includ polarizarea politică, reforma justiției, deoligarhizarea și mass-media. În toate aceste domenii, acțiunile guvernării par a fi orientate spre mimarea unui progres decât soluționarea problemei în eficace.Citeste intregul articol si comenteaza pe Contributors.ro

Apropierea Ucrainei, Moldovei și Georgiei de UE – progres cu mai multe viteze

MedLife, cea mai mare rețea de servicii medicale private din România, schimbă percepția românilor asupra spitalelor prin lansarea unei serii de evenimente culturale sub titlul: „Cultură și medicină: O alchimie a binelui”

#MediciBuni Dr. Ana-Maria Bota, medic primar ORL: „Tratez fiecare pacient așa cum m-aș trata pe mine însămi. Și mi se pare normal să fac asta”

#medicibuni Dr. Ioana Dumitrașcu-Biriș, medic cardiolog fetal MedLife: „Testele de ADN fetal nu pot înlocui ecografiile morfofetale în sarcină”

#medicibuni Dr. Horațiu Teodorescu, gastroenterolog MedLife: „Tusea, senzația de nod în gât și răgușeala ar trebui să aducă pacienții și la gastroenterolog“

#medicibuni Dr. Lucian Alecu, chirurg MedLife: „Dieta bazată pe alimente grase, procesate, pe consum de alcool și pe fructe dulci îmbolnăvește ficatul“

#MediciBuni – Dr. Ioana Raluca Sima: „ Cele mai multe dintre accidentele vasculare cerebrale și cazurile de demență pot fi prevenite”

#medicibuni Dr. Cătălin Magan, neurochirurg, despre o tânără cu fractură de coloană: „A ajuns la noi complet paralizată, am operat-o de urgență la MedLife Humanitas, iar acum a început să-și miște picioarele”

#medicibuni Dr. Tanita Mavriș, chirurg MedLife: „Adesea denumit «ucigașul tăcut», cancerul ovarian dă simptome precoce care pot fi confundate cu afecțiuni benigne”

MedLife prezintă tehnologia viitorului: de la drone și VR până la roboți medicali ce permit sigilarea vaselor direct de la consola chirurgului

MedLife achiziționează alți doi roboți da Vinci: „Este extraordinar că pacienții noștri vor avea acces la cea mai mare echipă de medici certificați în chirurgie robotică din România”

#medicibuni Dr. Cosmin Olariu, chirurg cardiovascular MedLife: „După 45 de ani, toți bărbații ar fi bine să fie văzuți de un cardiolog”

#medicibuni Dr. Laura Sinea, oncolog MedLife: „Cancerul mamar apare tot mai des la tinere, între 30 și 45 de ani. Este foarte important ca tratamentul să fie inițiat la timp”

#medicibuni Dr. Nicolae Florescu, cardiolog intervenționist MedLife, despre cele mai eficiente tratamente pentru afecțiunile severe ale inimii: „Am avut cazuri de mare risc, rezolvate cu bine, cu spitalizare redusă și cu evoluție ulterioară rapid favorabilă“

#medicibuni Dr. Victor Nimirceag, oncolog MedLife: „Pacientul vine deznădăjduit, cu un diagnostic greu, dar după discuția cu medicul, pleacă cu gândul că există soluții”

MedLife își consolidează poziția pe segmentul de oncologie printr-un nou parteneriat cu Institutul Sânului, extinzând serviciile dedicate tratamentului cancerului mamar

#medicibuni Dr. Cătălin Popa, chirurg MedLife: „Bărbații tineri sunt cei mai predispuși la hernia inghinală, mai ales dacă fac efort fizic într-un context nesusținut”

#medicibuni Dr. Cristian Țibea, ginecolog MedLife: „Avem o rată de succes foarte bună cu robotul, pentru că îmbină acuratețea operațiilor clasice, sau chiar mai mare, cu avantajele chirurgiei minim invazive“

După 14 diagnostice greșite, a ajuns la cel corect: un cancer urologic rar. Conf. dr. Florin Elec, urolog MedLife: „O intervenție chirurgicală cu tentativă de păstrare a rinichiului ar fi fost un dezastru pentru pacientă”

#medicibuni – Dr. Edina Iercan, medic dermatolog MedLife: „Persoanele active, care practică sporturi în aer liber, au nevoie regulat de screening dermatologic”

#medicibuni – Dr. Simina Condruz, oncolog MedLife: „Oncologia nu mai este o specialitate cu șanse mici de reușită. A progresat, avem multe terapii noi, iar pe pacient putem, de multe ori, să-l considerăm și vindecat”

#medicibuni – Dr. Claudiu Chitea, chirurg ortoped MedLife: „Sunt puține intervențiile ortopedice pe care să nu le putem face în România”

#medicibuni – Dr. Cristian Tefas, gastroenterolog MedLife : „Aproape 70% din totalul cazurilor de cancer colorectal ar putea fi prevenite dacă populația s-ar testa cu regularitate”

#medicibuni – Dr. Raluca Bidiga, pediatru MedLife: „Față de acum un deceniu, patologia pediatrică s-a schimbat. Au început să apară tot mai frecvent tiroiditele, diabetul, artritele”

Studiu MedLife: Tinerii români nu au nici informațiile, nici mijloacele necesare pentru a se proteja de bolile cu transmitere sexuală

#medicibuni – Dr. Denissa Olaru, oftalmolog la MedLife: „Lentilele de contact folosite incorect ne pun în pericol vederea și chiar ochii”

#medicibuni Dr. Diana Dobromir, medic-șef Laboratorul MedLife Medici’s: „Dacă nu sunt tratate, infecțiile cu Chlamydia și gonoreea pot duce la complicații severe”