Ar trebui sau nu să funcționeze spitale precum cel din Urziceni? „O treime dintre spitale ar trebui transformate în centre de permanență de unde urgențele să fie trimise cu ambulanța sau cu elicopterul”
România are 576 de spitale, dintre care 367 de stat, și aproape 120.000 de paturi finanțate de stat în spitalele publice și private – suntem a doua țară din Europa ca număr de paturi de spital. La noi „totul se face în spital”, însă o treime dintre spitalele din România ar trebui nu desființate, ci transformate în centre cu spitalizare de zi și centre de permanență, declară pentru HotNews.ro președintele Colegiului Medicilor din România, prof. dr. Daniel Coriu. Din aceste centre, urgențele ar trebui să plece mai departe cu ambulanța sau cu elicopterul. Acest lucru se întâmplă „și la case mai mari”, în țări precum Statele Unite. „Statele Unite e o țară cât Europa, nu pot avea spital în fiecare localitate”, explică Daniel Coriu.
„Un sistem de transport aerian este mult mai eficient și mult mai ieftin decât să ții o clădire de spital care costă, costă, înghite bani”
Practic, funcționarea unor spitale orășenești, precum cel din Urziceni – care a arătat că nu poate asigura intervenția medicală pentru o naștere la ora 5:00 dimineața, dar funcționează, în acte, ca spital – poate fi pusă sub semnul întrebării: se justifică sau nu ca astfel de unități medicale să funcționeze ca spitale și să fie finanțare ca atare, prin decontare de servicii spitalicești la Casa de Asigurări de Sănătate?
Vă prezentăm o explicație privind modul în care funcționează sistemul medical și despre cum ar trebui să funcționeze din partea președintelui Colegiului Medicilor din România, prof. dr. Daniel Coriu. Precizăm că discuția HotNews.ro cu președintele Colegiului Medicilor, prof. dr. Daniel Coriu, a avut loc cu puțin înaintea incidentului de luni de la Spitalul din Urziceni – unde unei tinere de 24 de ani i s-a refuzat asistența medicală și a născut pe trotuarul din fața spitalului – însă este foarte relevantă în acest context.
„România are peste 500 de spitale. Dintre acestea, probabil o treime ar trebui transformate – nu desființate, ci transformate – în centre cu spitalizare de zi și centre de permanență. Am o urgență? O trimit mai departe cu ambulanța sau cu elicopterul. Și trebuie să avem spitale regionale, care rezolvă orice. Spitalele care nu îndeplinesc condițiile, care nu au personal, trebuie transformate în centre de spitalizare de zi sau centre de permanență. Am un nucleu de urgențe acolo, am elicopterul lângă mine și îmi transportă pacientul. Aceasta este practica medicală și în Statele Unite ale Americii, care e o țară cât Europa și nu își permite să aibă spital în fiecare localitate. Australia, Canada au teritorii vaste și procedează la fel. Un sistem de transport aerian este mult mai eficient și mult mai ieftin decât să ții o clădire de spital care costă, costă, înghite bani.”
Prof. dr. Daniel Coriu, președintele Colegiului Medicilor din România
În plus, explică Daniel Coriu, în 26 de județe din România, deficitul de medici este consistent, iar aceste județe au intrat și într-un cerc vicios, spune președintele Colegiului Medicilor: nu reușesc să atragă medici, iar acest lucru nici nu se va schimba, deoarece majoritatea medicilor caută centrele universitare, unde au condiții mai bune să lucreze.
„Soluții există. Nu putem să spunem că nu există soluții. În primul rând, adaptează sistemul medical la resursele de acum. Avem bani puțini, avem personal puțini, trebuie să ne adaptăm. Poți să o faci. Dar fă un plan pentru asta. Adaptează sistemul medical la ceea ce ai! Nu mai promite că ai asistență medicală peste tot, nu mai promite că spitalul tău este bun, că ai un site frumos. Sunt spitale care după ora 16:00 nu mai au medic anestezist! Dar pe site totul este frumos, spui că ai de toate, iar cetățenii din comunitatea ta se bazează pe tine”, subliniază președintele Colegiului Medicilor, Daniel Coriu.
„Dar pentru asta trebuie să ai putere. Iar aceste lucruri se știu foarte bine. Și Casa Națională de Asigurări de Sănătate cunoaște foarte bine aceste lucruri. Dar nu are forța să le anuleze, să nu le mai dea bani”, este concluzia președintelui Colegiului Medicilor.
Spitalul Municipal Urziceni este clasificat ca spital de categoria IV. Ce servicii medicale are obligația să ofere
Spitalul Municipal din Urziceni este clasificat ca spital de categoria a IV-a (penultima). Conform Ordinului 323/2011 privind clasificarea spitalelor în funcție de competență, spitalul trebune „să îndeplinească, cumulativ, următoarele criterii minime obligatorii”:
1. Structura organizatorică a spitalului, aprobată în condiţiile legii, trebuie să cuprindă structuri organizate conform prevederilor legale în vigoare, care acordă servicii de spitalizare continuă, servicii ambulatorii de specialitate, servicii de spitalizare de zi sau servicii paraclinice în următoarele specialităţi:
- a) anestezie şi terapie intensivă;
- b) medicină internă;
- c) pediatrie;
- d) chirurgie generală;
- e) obstetrică-ginecologie (structură de nivel minim I, în conformitate cu prevederile ordinului ministrului sănătăţii şi familiei privind criteriile de ierarhizare a secţiilor de spital de specialitate obstetrică, ginecologie şi neonatologie, cu modificările şi completările ulterioare);
- f) medicină de laborator;
- g) radiologie – imagistică medicală.
2. Spitalul trebuie să furnizeze servicii medicale spitaliceşti şi/sau ambulatorii, după caz, în toate specialităţile menţionate la pct. 1.
3. Spitalul trebuie să aibă încadrat personal de specialitate medico-sanitar, în conformitate cu normativele de personal în vigoare, pe toate structurile prevăzute la pct. 1.
4. Continuitatea asistenţei medicale trebuie să fie asigurată, obligatoriu, de următoarele categorii de personal:
4.1. medici de specialitate, în una dintre specialităţile:
- a) medicină internă;
- b) pediatrie;
- c) chirurgie generală;
- d) obstetrică-ginecologie;
4.2. personal sanitar mediu şi auxiliar, în conformitate cu normativele de personal în vigoare.
Spitalul Municipal din Urziceni
5. Continuitatea asistenţei medicale trebuie să se asigure prin cel puţin două linii de gardă, organizate astfel:
- a) linie de gardă pentru specialităţile medicale;
- b) linie de gardă pentru specialităţile chirurgicale.
6. Pentru unităţile sanitare cu paturi aflate în subordinea unor ministere sau instituţii cu reţea sanitară proprie din sistemul apărării, ordinii publice, siguranţei naţionale, autorităţii judecătoreşti şi din sectorul transporturi, specialităţile enumerate la pct. 4 subpct. 4.1 şi organizarea asigurării continuităţii prin liniile de gardă se stabilesc prin ordin comun al Ministerului Sănătăţii şi al ministerului sau instituţiei respective.
7. Spitalul trebuie să aibă în dotare sau în comodat, în stare de funcţionare, obligatoriu, cel puţin următoarele echipamente şi aparate medicale:
- a) aparat de radiologie convenţională;
- b) ecograf;
- c) instrumentele şi echipamentele necesare pentru efectuarea analizelor medicale de hematologie şi biochimie corespunzător volumului de activitate al unităţii sanitare şi la nivelul calitativ prevăzut de reglementările legale în vigoare;
- d) în cazul spitalelor care au în structura organizatorică aprobată structuri de primiri urgenţă de tip UPU sau CPU este obligatorie şi aparatura prevăzuta pentru aceste structuri în Ordinul ministrului sănătăţii publice nr. 1.706/2007, cu modificările şi completările ulterioare.
8. Proporţia bolnavilor externaţi care se reinternează în alt spital, pentru patologie de acelaşi tip, într-un interval de 48 de ore de la externare trebuie să fie ≤ 1,5%.
9. Proporţia bolnavilor externaţi care se reinternează în acelaşi spital, pentru patologie de acelaşi tip, într-un interval de 48 de ore de la externarea anterioară trebuie să fie ≤ 1,5%.
10. Proporţia bolnavilor transferaţi într-un alt spital, pentru patologie de acelaşi tip, într-un interval de 72 de ore de la internare trebuie să fie ≤ 0,5%.
11. Unităţile sanitare din subordinea Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor se încadrează în categoria IV, având în vedere caracterul de unităţi sanitare cu circuit închis care funcţionează într-o reţea integrată, prin care se asigură serviciile medicale de specialitate necesare.
Șefa Inspecției Sanitare de Stat: „La Urziceni nu există medic de neonatologie, nici de ginecologie şi nici măcar medic anestezist după orele 15:00”
O tânără de 24 de ani a născut luni pe trotuarul din fața Spitalului din Urziceni din județul Ialomița. Imagini cu femeia care a dat naștere unei fetițe sănătoase au apărut pe rețelele de socializare. Un ambulanțier care a sosit la fața locului a povestit că femeia nu a fost primită la camera de gardă, deși travaliul se declanșase cu 15 minute înainte, iar personalul a sunat la 112 pentru a cere o ambulanță care să o transporte la o altă unitate medicală.
La Spitalul Municipal din Urziceni s-a constatat că există în structură o secţie de Obstetrică- ginecologie cu 25 de paturi şi 5 de neonatologie, însă nu există medic nici de neonatologie, nici de ginecologie şi nici măcar medic anestezist după orele 15:00, a declarat luni șefa Inspecției Sanitare de Stat, Ioana Comana.
„Pacienta care s-a prezentat la spital a venit cu maşină proprietate personală, a ajuns la Compartimentul de Primiri Urgenţe, unde înţeleg că a fost văzută de către o doamnă asistent. În mod normal, conform Ordinului 1706, doamna asistentă trebuia să solicite investigaţii din partea medicului de gardă. Medicul de gardă nu a fost chemat, timp în care doamna asistent s-a gândit să sune la 112 ca să solicite transferul interclinic al pacientului”, a explicat şefa Inspecţiei Sanitare de Stat.
Alexandru Rafila, ministrul Sănătății
Mioara Comana a menţionat că Spitalul din Urziceni avea un protocol conform Ordinului 1091 din 2006, care prevede transferul interclinic al pacienţilor de la spitalele cu competenţe reduse la spitalele cu competenţe terapeutice mai mari.
Ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, a cerut, luni, într-o conferință de presă organizată la Ministerul Sănătății, demisia de onoare sau demiterea managerului spitalului din Urziceni de către primărie – în subordinea căreia se află unitatea medicală – după cazul femeii care a născut pe trotuar, în fața spitalului, după ce personalul medical din spital a refuzat să îi acorde asistență medicală.
Rafila a mai spus despre acest caz că „este o imagine pe care sper să nu o mai revăd”.
„În 1985 eram student și am văzut o femeie care a născut în curtea spitalului. Nu îmi imaginam că după 38 de ani acest lucru se mai poate întâmpla în România. Principiul responsabilității și al empatiei ar trebui să guverneze tot personalul medical. E un principiu pe care nu îl putem impune, indiferent câte sancțiuni vom da”, a adăugat ministrul Sănătății.
Citește și:
INTERVIURILE HotNews.ro