Arafat vs. Arafat

Trebuie să notez din nou cât de rău stă presa română la raportul informație/zgomot. Să vedem: începe o dispută în spațiul public apropo de noua lege a sănătății, dispută în care sunt implicate nume proeminente. Disputa se transformă apoi în scandal. Scandalul în sine stă cel mai bine la capitolul acoperire mediatică, poți citi o mulțime de opinii pro și contra protagoniștilor, tot felul de scenarii și acuzații… Însă trebuie să cauți serios ca să afli informația esențială: CE anume este în dispută, exact? În cazul cel mai bun, atunci când se ajunge la o discuție pe fond, tot nu aflăm efectiv subiectul discuțiilor, ci mai degrabă opinii despre el. Nu aflăm ce prevede legea, ci doar care va fi efectul ei, conform unora sau altora.

Subiectul în speță este o prevedere care permite ca la urgențele majore să aibă voie să intervină nu doar serviciul de Ambulanță și SMURD (cum era până acum), ci orice alt furnizor de servicii de acest tip, servicii plătite de asemenea din banul public. Pare o modificare mică pentru un scandal atât de mare! Și nu sunt sigur că e unul din cazurile de aparență care înșeală. Se vorbește despre ”privatizarea urgenței” sau ”privatizarea/desființarea SMURD”, dar modificarea e departe de a fi așa ceva! Nici măcar dereglementare nu este. Statul continuă să controleze foarte bine sistemul, furnizorii trebuie să fie omologați de MS, serviciile de urgență sunt achitate de stat, coordonarea apelului de urgență (112) o face tot statul… Mai mult, nici nu e o modificare radicală față de situația actuală: din câte înțeleg, există și funcționează deja un astfel de sistem, doar pentru urgențele minore.

Am citit argumentele aduse de unul din autori (dr. Vlădescu), respectiv de principalul adversar al legii. Nu le-am găsit foarte convingătoare. Există însă un argument masiv în favoarea legii combătute cu atâta înverșunare de dl Arafat. Este vorba de dl Arafat însuși, de treaba extraordinar de bună pe care a făcut-o cu SMURD-ul.

E o ironie stranie ce bine s-ar potrivi argumentele aduse acum împotriva deschiderii sistemului de stat către alți furnizori de servicii de urgență, exact eforturilor inițiale ale doctorului. Unul din motivele pentru care actualul serviciu public (și societatea românească) îi datorează atât de mult doctorului Arafat este că SMURD reprezintă în mare măsură o realizare personală. Inițial cel puțin (!) inițiativa nu a apărut și activat în cadrul sistemului de stat, ci tocmai în exteriorul și adesea împotriva acestuia, a serviciului de ambulanță. A fost acolo o competiție pe care serviciul pus la punct de dl Arafat a câștigat-o categoric, și odată cu asta un loc în sistemul public. Or, în condițiile legii actuale, ce făcea ”arafatul” în Tg Mureș, la începutul anilor ’90 n-ar fi putut niciodată să evolueze în ceva mai mult decât inițiativa personală, privată (dacă vreți) și punctuală a unui ”fanatic”. Atât și nimic mai mult.

Chiar și în condițiile dezbaterii de la noi, atât de polarizată și superficială cum e adesea, foarte, foarte puțini oameni se găsesc să conteste faptul că SMURD-ul dlui Arafat este un succes. Chiar și de la promotorii și susținătorii legii nu am auzit altceva. Din nou, în mod straniu, Dl Arafat este cel care îi pune sub semnul întrebării acest statut, cel puțin la modul implicit. Altfel nu văd de ce s-ar teme de fuga specialiștilor SMURD la noii furnizori de servicii medicale de urgență. Personal nu sunt de acord cu multe din criticile aduse la ceea ce e numit cu expresii gen ”logica comercială”, ”urmărirea profitului” ș.a. ; dar în acest caz nu e nici măcar vorba de așa ceva. Repet, SMURD e un succes, e un serviciu bine pus la punct, bine condus, care se bucură de un binemeritat și substanțial suport din partea populației, atât indirect, prin instituțiile de stat, cât și direct, prin donarea celor 2% către Fundația SMURD. Și atunci, de ce, de ce ar pleca un specialist către altă firmă de profil, una mai slabă, mai prost condusă, mai puțin sprijinită? Asta n-ar mai ține de logica, ci de ilogica economică! A, da, este posibil ca pe anumite nișe, în anumite zone sau privințe, SMURD-ul să fie vulnerabil la competiție; acolo atragerea de specialiști ar putea într-adevăr urma o logică economică, …așa cum ar urma și o logică a interesului public!

Iar succesul SMURD ar putea să scadă nu doar în anumite nișe, zone sau privințe, ci și în timp. Dl Arafat l-a condus atât de bine, dar doctorul tocmai a demisionat din poziția de subsecretar de stat, și a fost înlocuit de acolo. Putem presupune, de dragul argumentului, că serviciul de urgență va fi condus mai prost și va involua. În schimb, dl Arafat ar putea să-și folosească experiența, competența și prestigiul punând la punct un serviciu de urgență propriu. Unul de unde n-ar putea fi dat afară în modul și pe genul de considerente pentru care a pierdut poziția de subsecretar de stat. Unul în care ar putea să exceleze, inclusiv din punctul de vedere, disprețuit dar indispensabil, al ”logicii economice”, dar mai ales din punct de vedere profesional. E ultima ironie faptul că legea actuală, pe care o apără cu atâta înverșunare, este cea care i-ar pune piedică.

Citeste tot articolul si comenteaza pe

Contributors.ro