Sari direct la conținut

Argedava, un sit arheologic din vremea geto-dacilor, a devenit groapă de gunoi / Ce spun autoritățile

HotNews.ro
Locul unde se afla cetatea Argedava, județul Giurgiu. Foto: Cristian Nistor / Agerpres
Locul unde se afla cetatea Argedava, județul Giurgiu. Foto: Cristian Nistor / Agerpres

La aproximativ o oră distanță de București, în satul Popești, județul Giurgiu, se află un un sit arheologic vechi de peste 4500 de ani, în prezent acoperit cu vegetație și gunoi. 

Fosta cetate Argedava, care datează din Epoca bronzului timpuriu, în perioada 2600-2500 î. Hr.,  conform Repertoriului Arheologic Național, este folosită pentru a depozita deșeuri. 

Planul Urbanistic General (PUG) al orașului Mihăilești, din imediata apropiere a cetății Argedava, prelungit în 2017 pentru încă zece ani, nu menționează existența sitului, motiv pentru care primăria nu a luat nicio măsură pentru protejarea acestuia, iar spațiul fostei așezări dacice nu este deloc amenajat publicului. 

Lucrările care au avut loc în satul contemporan, de la cimitirul satului, până la lucrările pentru canalizare și sistemul de gaze naturale au dus și ele la modificarea și afectarea sitului arheologic.

Gunoi la situl arheologic Argedava / Foto: CNAIR

Aviz în februarie 2024

Autostrada București – Alexandria va lega Bucureștiul de zona de sud a țării. Traseul este cuprins în Master Planul General de Transport România pentru perioada 2021-2030.

Drumul va trece tangent la zona în care se află cetatea Argedava, între cetate și râul Argeș, conform informațiilor oferite de Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR).

Pentru a putea construi un astfel de traseu într-o zonă care intră sub protecția Patrimoniului Arheologic, este necesar ca CNAIR să primească un aviz din partea Ministerului Culturii. 

Conform unui răspuns primit de HotNews.ro de la Direcția Județeană pentru Cultură (DJC) Giurgiu, avizul pentru elaborarea studiului de fezabilitate a fost dat în februarie 2024.

Măsurile de protejare a sitului arheologic Argedava

După ce un ONG a sesizat CNAIR că proiectul va afecta imaginea generală a sitului arheologic, compania de drumuri a oferit asigurări că „integritatea sitului/monumentului istoric” va fi protejată.

În apropierea cetății există un alt drum, paralel cu traseul autostrăzii, care funcționează ca drum de exploatare pentru accesul la balastierele din zonă, folosit de camioane.

Locul unde se afla Cetatea Argedava.

Conform CNAIR, drumul „afectează în prezent vizual peisajul și zona de protecție”. Pentru rezolvarea acestei probleme, dar și pentru a proteja și promova situl arheologic, compania de infrastructură și DJC Giurgiu au propus câteva măsuri. 

Pentru a asigura semnalarea cetății Argedava pentru șoferii care vor trece pe autostrada București – Alexandria, se vor monta panouri de marcaj care să facă situl vizibil de pe autostradă, conform Direcției Județene pentru Cultură.

CNAIR a propus și realizarea unui viaduct cu trei deschideri pentru porțiunea de drum ce va urma să se suprapună cu zona cetății, „astfel încât să existe o afectare minimă a solului”.

În prezent, nu există indicatoare de orientare către situl arheologic și nicio altă formă de marcare a lui.

Și Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” a sesizat nereguli 

Într-un mesaj transmis HotNews.ro după publicare, arheoloaga Nona Palincaș, din cadrul Institutului de Arheologie „Vasile Pârvan” București, responsabil științific al șantierului arheologic Argedava, a explicat că, pe lângă sesizarea ONG-ului, și Institutul a atras atenția în mod repetat că autostrada București – Alexandria va afecta grav situl.

Conform arheoloagei, drumul va afecta valoarea ştiinţifică şi de patrimoniu a sitului propriu-zis, potențialul arheologic al zonei sale de protecție, percepția sitului și perspectivele de valorificare pentru publicul larg. Ea a adăugat și că măsurile de protejare a sitului pe care le-a propus CNAIR „sunt ridicole”.

În luna octombrie, după sesizările Institutului de Arheologie cu privire la situația fostei așezări geto-dacice, Ministerul Culturii a solicitat CNAIR „identificarea unei variante alternative de construire a proiectului de infrastructură rutieră”, dar traseul nu a mai fost modificat.

INTERVIURILE HotNews.ro