Arma folosită marginal în lupta cu COVID-19, deși importanța sa este mare chiar și dincolo de pandemie

​Ventilați pentru a dispersa particulele contaminate de virus. La mai bine de doi ani de la începutul luptei împotriva COVID-19, utilizarea acestei arme este încă marginală, în ciuda importanței sale dincolo de această pandemie.

„Pentru a spera să stopăm pandemia și să reducem mortalitatea, ar fi necesar să se reducă nivelul de contaminare, ceea ce astăzi doar vaccinul nu poate face”, notează epidemiologul Antoine Flahault pentru AFP.

„Avem nevoie de o nouă fază, aceea de îmbunătățire a calității aerului din interior”, pledează directorul Institutului de Sănătate Globală de la Facultatea de Medicină a Universității din Geneva.

Sars-Cov-2 este într-adevăr răspândit în principal prin aer. Prin aerosoli, acești nori de particule care scapă atunci când oamenii respiră și cu atât mai mult când vorbesc, strigă, cântă.

Într-o încăpere închisă și slab ventilată, acești aerosoli pot rămâne în aer mult timp, se pot acumula, se pot deplasa în spațiu și pot crește foarte mult riscul de infecție.

Deși este în general acceptat că transmiterea COVID-19 pe o rază de doi metri poate avea loc atât prin picături, cât și prin aerosoli, nu există un consens cu privire la importanța transmiterii pe distanțe lungi prin aer în interior.

Transmiterea la mai mult de doi metri este posibilă în diferite interioare, cred cercetătorii de la Universitatea din Bristol și Agenția Britanică de Securitate a Sănătății în cea mai recentă ediție a British Medical Journal. Munca lor, bazată pe 18 studii observaționale în mai multe țări, are totuși unele limitări metodologice.

Aerisiți cel puțin 10 minute în fiecare oră

Dar rămâne o certitudine: dacă aerisești suficient, aerosolii se risipesc ca fumul.

Individual, aceasta poate consta în a avea o fereastră deschisă suficient de mult. Colectiv, însă, eforturile de curățare a aerului din interior rămân insuficiente, potrivit specialiștilor.

Ventilația este unul dintre gesturile de barieră recomandate de autorități. „Dimineața, prânzul, seara, pe tot parcursul zilei, ventilația camerelor voastre este crucială, (…) în fiecare oră, să aerisim cel puțin 10 minute”. Acest mesaj a fost transmis din nou săptămâna aceasta pe Twitter de agențiile regionale de sănătate în Franţa.

Dar, „per ansamblu, nu este încă o problemă pe care guvernele au abordat-o”, notează profesorul Flahault, apărătorul planurilor de ventilație pentru clădirile moderne și transportul public, începând de exemplu cu școli, aziluri și spitale, birouri, baruri, restaurante, transport.

„Cum știam să filtram apa potabilă și să o tratăm cu permanganat în casele burgheze la începutul secolului XX, ne putem imagina că unele gospodării se vor dota cu purificatoare de aer și se vor gândi să-și deschidă ferestrele. Dar asta nu este o soluție pe care să o așteptăm la nivelul deciziilor colective”, spune el.

Doar câteva țări, din Asia, America sau Europa, au anunțat până acum planuri.

Plan pentru îmbunătățirea calității aerului în SUA

În Statele Unite, guvernul Biden a invitat proprietarii și managerii de clădiri, școlile și alte organizații la mijlocul lunii martie să „elaboreze strategii pentru a îmbunătăți calitatea aerului interior pentru a reduce răspândirea COVID-19”.

Acest plan, susținut financiar post-pandemie, vizează și clădirile publice și include examinarea sistemelor de încălzire, ventilație și aer condiționat, precum și achiziționarea de unități portabile de filtrare a aerului, filtre de aer (tip HEPA) și ventilatoare.

În Europa, UE nu a emis niciun standard obligatoriu pentru îmbunătățirea calității aerului din interior. Doar Belgia a anunțat în primăvară un plan pentru locurile deschise publicului (cafenele, restaurante, cinematografe, săli de sport etc.). Măsurile, voluntare până la sfârșitul anului 2024, vor fi apoi obligatorii.

Multe alte țări, inclusiv Franța, rămân în urmă.

Cu toate acestea, dincolo de COVID-19, „bătălia aerului” ar putea marca o nouă etapă pentru sănătatea publică, potrivit experților. Astfel, agenții patogeni ar putea fi eliminați, dar și alte transmiteri, inclusiv a poluanților, ar fi reduse.

„Astfel de măsuri ar atenua, de asemenea, în mod semnificativ impactul altor boli”, a observat recent Stephen Griffin, profesor asociat de medicină la Universitatea din Leeds, la Science Media Center.

„Prin reducerea nivelurilor de dioxid de carbon și cu filtrarea se poate reduce impactul, de exemplu, al polenului și al alergiilor”, a precizat el. (Sursa: AFP)