Asociație profesională a procurorilor din România, apel către Nicușor Dan / Ei dezvăluie și faptul că există locuri unde „numărul procurorilor este nejustificat de mare raportat la volumul de muncă”

Asociația „Inițiativa pentru Justiție” (AIJ), condusă de procurorul militar Bogdan Pârlog, solicită președintelui României să prioritizeze reformarea sistemului judiciar.

• Procurorul Bogdan Pârlog nu se află la prima luare de poziție față de problemele din sistemul judiciar. Pentru criticile lansate public, Inspecția Judiciară a declanșat în ultimii ani mai multe cercetări disciplinare împotriva sa.

”În momentul actual sistemul judiciar este complet disfuncțional, atât în ansamblul său, cât și la nivelul fiecărei componente în parte. Cauzele acestei stări dezastruoase – care tinde la negare uneia dintre cele mai importante funcții ale statului – sunt atât extrinseci, cât și intrinseci”, se arată în comunicatul transmis de AIJ. 

Modificările legislației penale au fost accentuate și chiar generate de „explozia” deciziilor Curții Constituționale ”care au dezintegrat și ceea ce scăpase reglementărilor inițiale ale noului cod penal și ale noului cod de procedură penală”, atrag atenția procurorii din asociație. 

„Grupuri ostile justiției”

Consecința deciziilor CCR a fost lipsirea organelor judiciare de instrumentele necesare și de cadrul legal corespunzător care să permită eficiență și performanță în domeniul tragerii la răspundere penală, în special pentru infracțiuni de corupție, asimilate sau în legătură cu serviciul, auză AIJ. Punctul culminant l-a reprezentat anul 2022, când au fost adoptate noile legi ale justiției.

„Noile reglementări au conservat și consolidat majoritatea modificărilor nocive adoptate sub presiunea grupurilor de interese ostile justiției, despre care s-a susținut că au fost elaborate cu complicitatea unor magistrați cooptați în cadrul unor „centre de reflecție” ce au oferit suportul tehnic necesar distrugerii edificiului judiciar creat și dezvoltat în perioada 2005 – 2016.”

Sistemul de promovare în justiție este ”clientelar”

”Astfel, prin actualele legi ale justiției s-au pus bazele unui sistem profund ineficient, pe baze străine principiului meritocrației, unui sistem, mai degrabă, clientelar, incompatibil cu principiile justiției și statului de drept”.

”Menținerea sub o formă mascată a Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție (SIIJ), cu consecința impunității de facto a magistraților corupți, a făcut posibilă reactivarea rețelelor de interese dezvoltate în anii 90, anterior declanșării luptei împotriva corupției, sub presiunea condiționalităților de aderare la Uniunea Europeană. Cu excepția unor cazuri punctuale străine de un veritabil act de justiție, unde SIIJ sau entitățile succesoare au acționat abuziv împotriva unor magistrați incomozi, „riscul” investigării reale a magistraților este inexistent”, se mai arată în comunicatul AIJ.

Numiri politice

Reprezentanții asociației procurorilor atrag atenția asupra  perpetuării și acutizării unui sistem de numire controlată politic în funcțiile de conducere din cadrul sistemului parchetelor. 

Asta a permis propulsarea în majoritatea funcțiilor-cheie a unor persoane susceptibile de a servi intereselor unor persoane, unor grupuri sau entități care au contribuit la numirea lor în acele funcții, nu a intereselor justiției și statului de drept. 

Asociația critică lipsa unui sistem meritoratic de promovare la Înalta Curte de Casație și Justiție și în funcțiile de conducere la nivelul parchetelor, dar și menținerea nereformată a Inspecției Judiciare și folosirea acesteia ca instrument de represiune împotriva magistraților incomozi. 

Împiedicarea preluării de către parchete a unei părți a poliției judiciare și regresul reprezentat de legile justiției adoptate în anul 2022 în acest domeniu a accentuat ineficiența parchetelor, care au fost lipsite de mijloacele necesare abordării în condiții de confidențialitate și independență a unor cauze complexe, atrage atenția AIJ. 

Locuri unde ”numărul procurorilor este nejustificat de mare raportat la volumul de muncă”

O altă cauză care a contribuit la „dezastrul sistemului judiciar”, îl reprezintă, potrivit asociației, alocarea necorespunzătoare a resurselor umane. Sunt instanțe și parchete cu activitate redusă și parchete unde numărul procurorilor este nejustificat de mare raportat la volumul de muncă, în timp ce la altele nu se poate asigura nici 25% din schema prevăzută.  

Pentru a remedia situația din Justiție, reprezentanții AIJ cer factorilor decizionali și noului Președinte al României să prioritizeze reforma din domeniul justiției, în special în domeniul combaterii corupției.

”Apreciem că se impune de urgență luarea unor măsuri minime de corectare legislativă care să aibă ca efect o stagnare a declinului calității actului de justiție”, se menționează în comunicatul transmis marți de AIJ.

Măsurile propuse de asociația procurorilor

• Reintroducerea unui sistem de promovare meritocratic, pe bază de concurs, cu probe scrise în orice funcție, inclusiv în cea de judecător la Înalta Curte de Casație și Justiție.
• Desființarea Inspecției Judiciare și formarea unor direcții separate care să funcționeze pe lângă fiecare Secție a Consiliului Superior al Magistraturii.
• Desființarea rețelei SIIJ 2 și restaurarea competențelor după materia infracțiunii, precum și revenirea competențelor la DNA și DIICOT.
• Reducerea competențelor procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, astfel încât acesta să nu mai aibă autoritatea să cenzureze orice act și soluție a unui procuror, indiferent de parchetul în care funcționează.
• Reducerea numărului funcțiilor de procuror numite politic la 3, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și procurorii-șefi ai DNA și DIICOT.
• Preluarea unei părți a poliției judiciare în cadrul parchetelor.
• Desființarea instanțelor cu activitate redusă.
• Regândirea schemelor de procurori ale parchetelor în funcție de volumul de cauze ce se inregistrează anual pe rolul acestor unități.
• Comasarea într-o singură unitate a tuturor parchetelor de pe lângă judecătorie dintr-un județ.
• Reforma parchetelor militare.
• Reforma Consiliului Superior al Magistraturii, inclusiv schimbarea sistemului de alegere a membrilor, în sensul alegerii acestora de către întreg corpul judecătorilor, respectiv, procurorilor.
• Revenirea la durata de doi ani a cursurilor Institutului Național al Magistraturii.