Astenii de primavara in cercetare

1.In sfarsit, avem buget! Toata lumea ar trebui sa fie fericita. Cel putin domnul Ministru la Cercetarii si Inovarii este foarte multumit. A primit cat a cerut, adica cam cat suma alocata in 2018, de unde ar rezulta o crestere de circa 27 % fata desuma executatain 2018. Adica ne imbatam cu apă rece, in termeni reali bugetul MCI a coborat la 0.14 % din PIB-ul estimat pentru 2019. Suntem campionii absoluti, la coada Comunitatii Europene. Oare daca solicita 3 miliarde lei (aprox. 0.3 % din PIB) ce s-ar fi intamplat? Asa, pentru niste competitii serioasa pe toate programele, nu numai pentru niste competitii PD si TE, cum se aude ca vor fi organizate in 2019, dar cu finantare din 2020.

In sfarsit, mic sau mare, bugetul cercetarii nu este afisat pe site-ul MCI (a se vedea aici). Curat transparenta institutionala. Asa ca am ajuns la finalul lunii martie si noi, astia din INCD-uri, traim pe datorie pentru ca, in afara de o prima transa de Nucleu (care oricum acopera doar circa 15 % din necesarul pe un an), nu s-a deschis nici o finantare. Dar asta nu este motiv de ingrijorare nici pentru domnul Ministru, nici pentru angajatii MCI sau UEFISCDI. Dumnealor isi iau salariile, nici o problema.

Dar noi, ceilalti, truditori pe proiecte sau in INCD-uri, ori nu luam salariul ori il luam pe credit de la banca (daca banca iti accepta garantiile). Daca te duci si intrebi despre buget la agentiile finantatoare sau la Minister, daca intrebi cand se deschide finantarea pe anul 2019 sau cand se mai da o transa de Nucleu ca sa se poata plati salarii, lumea sa uita siderata la tine si intreaba: Dar voi nu luati salariul de la buget? Cum se poate ca functionari care lucreaza de ani de zile la UEFISCDI sau MCI (fost ANCS/ANCSI) sa nu stie cum este organizat sistemul de cercetare din Romania, tocmai ei care au emis puzderia de acte normative ce fac din cercetare o activitate mai mult birocratica decat creativa? Exista un OG57 consolidat si ras-consolidat, exista un regulament cadru de organizare si functionare al INCD-urilor, exista HG-uri pentru fiecare INCD, exista liste de personal pentru proiecte (care includ si personal fara obligatii didactice). Dar functionarii care dirijeaza banii cecetarii nu stiu ca un INCD este o institutie care se auto-finanteaza, ca daca primeste bani direct de la buget se cheama ca primeste ajutor de stat, si ca personalul angajat pe proiecte fara a avea norma didactica nu poate fi platit din banii pe care o universitate ii primeste de la buget pentru activitatile educative. Pe scurt, atata timp cat nu exista buget si deschidere de finantare pe 2019, personalul din INCD-uri si de pe proiecte (fara norma universitara) nu isi pot lua salariile. Sau le iau daca conducerea INCD face credit, pe raspunedrea sa, la o banca. Este un risc asumat de multe conduceri de INCD-uri pur si simplu pentru a putea pastra resursa umana, in special tinerii angajati in ultimii ani, si pentru a pastra functionala infrastructura achizitionata cu eforturi deosebite, din fonduri structurale si nu numai, in ultimii ani. 2-3 luni de neplata a salariilor, care se pot transforma foarte probabil in 4-5 luni, pot duce la disparitia unei bune parti din tineri (majoritatea nascuti dupa 1990, cu o alta viziune asupra societatii, mult mai pragamtica si materialista), si la uzura infrastructurii prin neutilizare (ca o masina pe care o lasi in fata blocului si o gasesti dupa cateva luni cu pana pe toate cauciucurile). De ce traiul pe credite in INCD-uri este un risc? Pentru ca nu se stie niciodata ce trasnai le mai trec prin cap celor de la guvernare si te trezesti cu bugetul pentru cercetare taiat, deci nu mai poti plati creditul si vine banca si iti ia ce ai prin batatura, adica infrastructura. Plus ca orice credit vine cu niste costuri, pe care trebuie sa le suporti din surse proprii ca, de, Guvernul si Presedintia nu isi asuma nici o raspundere ca se intarzie bugetul, si ca nu se pot plati salarii din cauza ca se intarzie deschiderea finantarii. Daca le platesti din credite, e treaba ta si ei nu iti dau nici un ajutor pentru acoperirea costurilor legate de credite.

Trageti singuri concluziile privind deosebita grija a Guvernului pentru resursa umana. Nu este de mirare ca emigreaza anual 250.000-300.000 de oameni, foarte multi cu studii superioare, care se duc sa lucreze in alte tari. Printre ei, si multi tineri care se duc sa lucreze in institutii de cercetare din tari care pun mai mult pret pe cercetare decat Romania.

2. Oarecum legat de grija fata de resursa umana este cazul comisiilor de Biologie si Fizica din cadrul CNATDCU. In anul 2018 domnul fost Ministru al Educatiei Nationale, Valentin Popa, a emis OM 5048 prin care „epura” CNATDCU de o serie de „elemente” nedorite, adica profesori si cercetatori care sustineau ca este nevoie de o anumita calitate in tezele de doctorat sau abilitare si au „indraznit” sa invalideze unele teze care nu corespundeau nici macar unor criterii minimale indelung discutate in comisiile CNATDCU si aprobate tot prin OM in 2018. Ca urmare a OM 5048/2018, Comisia de Fizica si-a dat in bloc demisia (inregistrata oficial la MEN cu data de 18 decembrie 2018), in semn de protest fata de demiterea arbitrara si nejustificata, prin OM mai sus mentionat, a 4 membri ai Comisiei. Mentionez ca demisia a survenit dupa ce Comisia a depus la MEN un memoriu prin care solicita anularea OM 5048/2018 si repunerea in drepturi a celor 4 colegi abuziv dati afara (numar de inregistrare la MEN 10938 din 25 octombrie 2018). Din cauza aceluiasi OM si-au mai prezentat demisia si alti membri din comisiile CNATDCU. Intre timp a „disparut” si Comisia de Biologie, partial din partea OM 5048/2018, partial din cauza standardelor mult prea minimale pentru validarea tezele de doctorat.

Timpul a trecut, minstrul s-a schimbat, dar situatia a ramasa aceeasi, adica din CNATDCU lipsesc 2 comisii. S-a luat nota despre acest lucru si la sedinta Consiliului General al CNATDCU din 28 februarie 2019. De atunci a mai trecut o luna si nu s-a luat nici o masura: nici sa se anuleze OM 5048/2018, nici sa se numeasca alte comisii. Nu conteaza ca se strand dosarele, se pare ca la MEN nimeni nu are timp sa rezolve aceasta problema. Numai la Fizica sunt in asteptare vreo 15 teze de doctorat, 3 abilitari si peste 20 de dosare CS2 si CS1.

3. Ciclul 2014-2020 se apropie de final. Strategia Nationala CDI si PN3 isi vor da obstescul sfarsit peste ceva mai mult de 18 luni, dupa o lunga si grea suferinta in timpul careia s-a organizat, cu chiu cu vai, un singur rand de competitii si nu la toate programele (spre exemplu Parteneriate cu mediul privat). Stim cu totii istoria, strategie aprobata pe la final de 2014, PN3 aprobat pe la final de 2015, primele competitii lansate in 2016 si ceva contracte incheiate prin 2017 si 2018 (unele si la 30 de luni dupa lansarea competitiei). O adevarata performanta ca in 7 ani sa duci la bun sfarsit un singur rand de competitii. Asta referitor tot la grija fata de resursa umana. Ce semnale primesc tinerii care si-ar dori o cariera in cercetare? Mai bine plecati, cam asta este semnalul, ca nu avem nici bani nici timp pentru cercetare. La ce ar fi buna, daca nu se pot sifona banii?

Citeste intreg articolul si comenteaza pe Contributors.ro

Astenii de primavara in cercetare

MedLife, cea mai mare rețea de servicii medicale private din România, schimbă percepția românilor asupra spitalelor prin lansarea unei serii de evenimente culturale sub titlul: „Cultură și medicină: O alchimie a binelui”

#MediciBuni Dr. Ana-Maria Bota, medic primar ORL: „Tratez fiecare pacient așa cum m-aș trata pe mine însămi. Și mi se pare normal să fac asta”

#medicibuni Dr. Ioana Dumitrașcu-Biriș, medic cardiolog fetal MedLife: „Testele de ADN fetal nu pot înlocui ecografiile morfofetale în sarcină”

#medicibuni Dr. Horațiu Teodorescu, gastroenterolog MedLife: „Tusea, senzația de nod în gât și răgușeala ar trebui să aducă pacienții și la gastroenterolog“

#medicibuni Dr. Lucian Alecu, chirurg MedLife: „Dieta bazată pe alimente grase, procesate, pe consum de alcool și pe fructe dulci îmbolnăvește ficatul“

#MediciBuni – Dr. Ioana Raluca Sima: „ Cele mai multe dintre accidentele vasculare cerebrale și cazurile de demență pot fi prevenite”

#medicibuni Dr. Cătălin Magan, neurochirurg, despre o tânără cu fractură de coloană: „A ajuns la noi complet paralizată, am operat-o de urgență la MedLife Humanitas, iar acum a început să-și miște picioarele”

#medicibuni Dr. Tanita Mavriș, chirurg MedLife: „Adesea denumit «ucigașul tăcut», cancerul ovarian dă simptome precoce care pot fi confundate cu afecțiuni benigne”

MedLife prezintă tehnologia viitorului: de la drone și VR până la roboți medicali ce permit sigilarea vaselor direct de la consola chirurgului

MedLife achiziționează alți doi roboți da Vinci: „Este extraordinar că pacienții noștri vor avea acces la cea mai mare echipă de medici certificați în chirurgie robotică din România”

#medicibuni Dr. Cosmin Olariu, chirurg cardiovascular MedLife: „După 45 de ani, toți bărbații ar fi bine să fie văzuți de un cardiolog”

#medicibuni Dr. Laura Sinea, oncolog MedLife: „Cancerul mamar apare tot mai des la tinere, între 30 și 45 de ani. Este foarte important ca tratamentul să fie inițiat la timp”

#medicibuni Dr. Nicolae Florescu, cardiolog intervenționist MedLife, despre cele mai eficiente tratamente pentru afecțiunile severe ale inimii: „Am avut cazuri de mare risc, rezolvate cu bine, cu spitalizare redusă și cu evoluție ulterioară rapid favorabilă“

#medicibuni Dr. Victor Nimirceag, oncolog MedLife: „Pacientul vine deznădăjduit, cu un diagnostic greu, dar după discuția cu medicul, pleacă cu gândul că există soluții”

MedLife își consolidează poziția pe segmentul de oncologie printr-un nou parteneriat cu Institutul Sânului, extinzând serviciile dedicate tratamentului cancerului mamar

#medicibuni Dr. Cătălin Popa, chirurg MedLife: „Bărbații tineri sunt cei mai predispuși la hernia inghinală, mai ales dacă fac efort fizic într-un context nesusținut”

#medicibuni Dr. Cristian Țibea, ginecolog MedLife: „Avem o rată de succes foarte bună cu robotul, pentru că îmbină acuratețea operațiilor clasice, sau chiar mai mare, cu avantajele chirurgiei minim invazive“

După 14 diagnostice greșite, a ajuns la cel corect: un cancer urologic rar. Conf. dr. Florin Elec, urolog MedLife: „O intervenție chirurgicală cu tentativă de păstrare a rinichiului ar fi fost un dezastru pentru pacientă”

#medicibuni – Dr. Edina Iercan, medic dermatolog MedLife: „Persoanele active, care practică sporturi în aer liber, au nevoie regulat de screening dermatologic”

#medicibuni – Dr. Simina Condruz, oncolog MedLife: „Oncologia nu mai este o specialitate cu șanse mici de reușită. A progresat, avem multe terapii noi, iar pe pacient putem, de multe ori, să-l considerăm și vindecat”

#medicibuni – Dr. Claudiu Chitea, chirurg ortoped MedLife: „Sunt puține intervențiile ortopedice pe care să nu le putem face în România”

#medicibuni – Dr. Cristian Tefas, gastroenterolog MedLife : „Aproape 70% din totalul cazurilor de cancer colorectal ar putea fi prevenite dacă populația s-ar testa cu regularitate”

#medicibuni – Dr. Raluca Bidiga, pediatru MedLife: „Față de acum un deceniu, patologia pediatrică s-a schimbat. Au început să apară tot mai frecvent tiroiditele, diabetul, artritele”

Studiu MedLife: Tinerii români nu au nici informațiile, nici mijloacele necesare pentru a se proteja de bolile cu transmitere sexuală

#medicibuni – Dr. Denissa Olaru, oftalmolog la MedLife: „Lentilele de contact folosite incorect ne pun în pericol vederea și chiar ochii”

#medicibuni Dr. Diana Dobromir, medic-șef Laboratorul MedLife Medici’s: „Dacă nu sunt tratate, infecțiile cu Chlamydia și gonoreea pot duce la complicații severe”