Atractia crypto valutelor si inevitabila impozitare

Acolo unde exista potential de a colecta sume la buget statul va interveni prin impozitare mai devreme sau mai tarziu. Este si cazul cryto valutelor care genereaza venituri substantiale. Teoretic, inclusiv in Romania sunt impozabile, conform regulii generale, dar cu toate acestea se afla intr-o zona nereglementata. Practic, vidul legislativ expune investitorii riscului fiscal si ii lasa, in cazul unui control, la latitudinea inspectorilor. Istoria recenta arata ca numeroase situatii lasate „in aer” de legislatia fiscala s-au intors, apoi, impotriva contribuabililor.

„Crypto valutele” au ajuns un subiect la moda. Se organizeaza evenimente, se tin conferinte si se dezbate tot mai intens pe marginea lor. Nici nu e de mirare daca luam in calcul atractivitatea lor imensa in ciuda riscurilor pe masura. De la inceputul anului pana acum, de exemplu, Bitcoin – probabil cea mai cunoscuta, dar nu si singura crypto valuta – a crescut cu peste 100%, peste randamente oferite de depozite bancare, investitii pe bursa si altele.

Iar Bitcoin e doar una dintre „cripto valute” (pe care le vom numi mai departe monede). Exista sute de astfel de „monede”, avem permanent „oferte de moneda initiala”, similare ofertelor publice initiale de pe pietele reglementate prin care apar noi monede.

La inceput, au fost privite cu scepticism, fiind asociate cu anonimitatea totala, cu afaceri ilegale, cu traficul de stupefiante, cu piata neagra si cu „the dark web”. Treptat au fost acceptate ca mijloc de schimb legal in unele state. Multe produse si servicii din mediul virtual pot fi achizitionate cu astfel de monede si exista magazine virtuale mari care le accepta. Mai mult, in jurul lor se dezvolta proiecte la care au aderat companii mari, reputabile, cu capitalizare bursiera de multe miliarde de dolari.

Un astfel de proiect e Enterprise Ethereum Alliance care grupeaza unele dintre cele mai mari companii din domeniile IT, resurselor naturale, consultanta si financiar. La momentul anuntarii proiectului, la inceputul lunii martie, valoarea Ethereum s-a dublat. Pe parcursul lunii aprilie s-a dublat din nou, situatie care s-a repetat si in mai. In trei luni, Ethereum a atins o capitalizare (calculata ca numarul de monede inmultita cu pretul monedei) de „doar” 19 mld USD.

Sunt alte monede care au crescut ametitor cu 300% in decurs de doar o saptamana din mai, dar si unele a caror valoare s-a prabusit la jumatate ceea ce arata cea mai mare problema a acestor monede: volatilitatea extrema. Per ansamblu totusi, pe termen lung, majoritatea par sa se afle pe un trend crescator, cel putin in cazul celor cu o capitalizare mare. In paranteza merita spus ca pe 30 mai capitalizarea totala a primelor 5 monede era de circa 68 mld USD.

Despre impozitarea „cripto valutelor”

Fiind de data recenta, castigurile din aceste tranzactii sunt slab sau deloc reglementate fiscal la nivel mondial. Deocamdata, statul roman nu pare sa isi fi propus sa creeze un cadru legal (a nu se intelege gresit, nu spun ca utilizarea lor e ilegala).

Pe de o parte, dezinteresul statului poate fi un lucru bun pentru ca aceste monede s-au nascut tocmai din neincrederea in stat si din dorinta de a-l evita. Pe de alta parte, cand nu ai o reglementare, poti avea suprize la tot pasul. Iar subiectul impozitarii lasa mereu loc de surprize.

Chiar daca in reglementarile fiscale romanesti nu avem niciun articol care sa trateze impozitarea acestor monede, ele aduc venituri impozabile, conform regulii generale. Dezinteresul actual al statului se poate explica prin lipsa de intelegere a fenomenului, a modalitatii de control, a declaratiei depuse de o alta persoana pentru verificare incrucisata si prin anonimitate absoluta pentru unele tranzactii.

Daca ne uitam insa la cifre, o achizitie de Ethereum de 1.000 USD in luna martie urmata de o vanzare in luna mai ar fi adus un castig de 7.000 USD, adica noua salarii medii pe economie. In aceste conditii, e putin probabil ca statul sa stea prea mult timp deoparte pentru ca, asa cum spuneam, chiar si in lipsa unor prevederi specifice le poate impozita si acum.

In cazul persoanelor fizice, le va incadra probabil in categoria altor venituri in cazul unui control. Lipsa reglementarilor specifice privind tratamentul acestora ar genera o serie de probleme legate de numeroase aspecte. De exemplu, care este momentul impunerii: cand ar trebui impozitate? Atunci cand sunt schimbate intr-o moneda reglementata? Sau alt exemplu: ce se intampla daca o moneda se schimba cu alta, un Ethereum a carui valoare s-a apreciat cu 30% cat timp s-a aflat in proprietatea unui contribuabil este schimbat cu Bitcoin? Ar trebui in acest caz recunoscut castigul si impozitat din aprecierea Ethereum sau trebuie asteptat pana cand Bitcoin se schimba pe o moneda reglementata? Ce se intampla daca Bitcoin este utilizat in cele din urma pentru achizitia online de carti digitale, de exemplu?

Alte intrebari si mai complexe apar in cazul celor care decid sa lucreze sustinut pentru a genera astfel de monede („mining”): se pot deduce cheltuieli, care cheltuieli, se impoziteaza obtinerea monedei sau se asteapta valorificarea ei?

In cazul companiilor care ar decide sa investeasca in astfel de monede, situatia este si mai gri. Ne lovim in primul rand de reglementarile contabile. Nu e clar daca aceste monede trebuie tratate ca active financiare, creante sau numerar. Ar trebui sau nu evaluate in functie de evolutia pretului pe piata si daca da, impozitam castigul la evaluare sau numai la vanzare? Ce metode de evaluare a costului putem folosi la vanzarea lor?

Din nou, chiar si in lipsa unei reglementari specifice, exista riscul ca statul sa preleveze impozitul mai devreme sau mai tarziu si de la persoanele fizice si de la cele juridice, cu conditia ca aceste castiguri sa fie declarate. Probabil vor aparea discutii intre contribuabili si fisc privind momentul impozitarii, dar in cele din urma ambele parti vor cadea de acord ca se datoreaza un impozit, asa cum s-a intamplat in multe alte situatii in trecut.

Discutii mai „interesante” se vor naste in cazul in care investiile vor genera pierderi. Si, avand in vedere volatilitatea extrema, exista o probabilitate mare ca pe anumite perioade de timp sau pe anumite monede sa se inregistreze pierderi. Le va accepta un inspector fiscal ca deductibile sau nu, sesizand eventual organele de urmarire penala pentru suspiciuni de evaziune fiscala sau frauda? Care ar trebui sa fie setul de documente in baza caruia sa se deduca aceasta pierdere? In 2014, cea mai importanta platforma de tranzactionare Bitcoin de la acea data, Mt. Gox, a cazut si sute de mii de Bitcoin au fost furate sau au disparut efectiv: ce s-ar intampla intr-o situatie similara, s-a putea deduce cheltuielile?

Concluzii

Cand a aparut in timpul crizei financiare din 2009, Bitcoin a fost privita cu sceptisism si curiozitate, ca o reactie la un sistem puternic reglementat care a dat gres. Opt ani mai tarziu, prin cererea imensa manifestata pe piata, Bitcoin a dovedit ca exista o ratiune pentru existenta ei. Mai mult, intre timp au aparut sute de alte astfel de monede pentru care oamenii au aratat un apetit mare. Sumele si volumul tranzactiilor sunt impresionante si cel mai probabil vor creste si tot mai multe monede vor fi adoptate pe scara larga.

In aceste conditii va aparea inevitabil reglementarea cel putin fiscala si in Romania. Investitia in astfel de monede presupune riscuri si investitorii sunt dispusi sa si le asume. Nu ar trebui insa sa fie nevoiti sa isi asume si riscul fiscal. Exista state care au reglementat impozitarea acestor cripto valute, sub o forma sau alta. Unele ofera un regim fiscal favorabil, altele mai putin. Indiferent de regimul fiscal, insa, rezidentii acestor tari stiu care este setul de reguli pe care trebuie sa il urmeze.

Un articol semnat de Daniel Petre, Director Deloitte Romania