„Au devenit un inamic. Nu există alt mod de a-i clasifica”. Statele din Golf cer Washingtonului să distrugă capacitatea militară a Iranului

Statele arabe din Golf nu au cerut Statelor Unite să intre în război cu Iranul, însă multe dintre ele insistă acum ca Washingtonul să nu se oprească înainte de a elimina capacitatea Republicii Islamice de a amenința fluxul de petrol din Golf și economiile care depind de acesta, au declarat pentru Reuters trei surse din regiune.

În același timp, aceleași surse, împreună cu cinci diplomați occidentali și arabi, spun că Washingtonul face presiuni asupra statelor din Golf să se alăture războiului SUA-Israel. Potrivit a trei dintre ei, președintele Donald Trump vrea să arate că operațiunea are sprijin regional, pentru a-i consolida legitimitatea pe plan internațional și susținerea pe plan intern.

„Există un sentiment larg răspândit în întreg Golful că Iranul a depășit toate liniile roșii în relația cu fiecare stat din regiune”, a declarat Abdulaziz Sager, președintele Gulf Research Center din Arabia Saudită, care este familiarizat cu modul de gândire al autorităților.

„La început i-am apărat și ne-am opus războiului”, a spus el. „Dar din momentul în care au început să lovească direct în noi, au devenit un inamic. Nu există alt mod de a-i clasifica.”

Furia statelor din Golf s-a accentuat după ce Iranul a lovit huburi petroliere, porturi și orașe

Teheranul și-a demonstrat deja capacitatea de acțiune, atacând aeroporturi, porturi, instalații petroliere și centre comerciale din cele șase state din Golf cu rachete și drone, perturbând în același timp traficul maritim prin Strâmtoarea Ormuz, ruta prin care trece aproximativ o cincime din petrolul global și care stă la baza economiilor din regiune.

Atacurile au întărit temerile statelor din Golf că, dacă Iranul ar păstra orice capacitate militară ofensivă semnificativă sau infrastructură de producție de armament, ar putea fi încurajat să țină ostatică „linia vitală” energetică a regiunii ori de câte ori tensiunile cresc.

Pe măsură ce războiul a intrat în a treia săptămână, iar loviturile aeriene ale SUA și Israel s-au intensificat, iar Iranul a lansat atacuri asupra bazelor americane și unor ținte civile din Golf, o sursă din regiune a spus că starea de spirit în rândul liderilor este clară: Donald Trump trebuie să degradeze în mod cuprinzător capacitatea militară a Iranului.

Alternativa, a spus sursa, ar fi o viață sub amenințare constantă. Fără o slăbire severă a Iranului, acesta va continua să țină regiunea sub presiune.

De-a lungul anilor, Iranul și aliații săi regionali au fost acuzați de atacuri asupra infrastructurii energetice din Golf, inclusiv asupra instalațiilor petroliere Abqaiq și Khurais din Arabia Saudită, în 2019, atac pentru care Teheranul a negat responsabilitatea, și care a redus la jumătate producția saudită și a zguduit piețele energetice.

Dar impactul atacurilor Iranului din această lună depășește cu mult pagubele materiale punctuale: nu doar că afectează fluxurile de petrol, dar subminează și imaginea de stabilitate și securitate construită în timp, pe care statele din Golf s-au bazat pentru a-și extinde comerțul și turismul și pentru a reduce dependența de exporturile de combustibili fosili.

Liderii din Golf se tem de declanșarea unui conflict mai amplu, greu de controlat

Ca răspuns la aceste îngrijorări, Casa Albă a transmis că SUA „distrug capacitatea Iranului de a lansa aceste arme sau de a produce altele”, iar Donald Trump este „în contact strâns cu partenerii noștri din Orientul Mijlociu”.

Dintre statele din Golf, doar Emiratele Arabe Unite au răspuns. Acestea au precizat că „nu doresc să fie atrase în conflicte sau într-o escaladare”, dar au subliniat că își rezervă dreptul de a „lua toate măsurile necesare” pentru a-și proteja suveranitatea, securitatea și integritatea, precum și siguranța locuitorilor.

Surse din regiune spun că o acțiune militară unilaterală a unui stat din Golf nu este luată în calcul, deoarece doar o intervenție colectivă ar evita expunerea fiecărei țări la represalii.

În plus, un consens este încă dificil de atins. Cele șase state membre ale Consiliului de Cooperare al Golfului, Bahrain, Kuweit, Qatar, Arabia Saudită, Oman și Emiratele Arabe Unite, au avut o singură discuție prin Zoom, iar niciun summit arab nu a fost convocat pentru a discuta o acțiune coordonată.

Liderii din Golf se tem în continuare de declanșarea unui conflict mai amplu, greu de controlat.

Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a declarat săptămâna trecută că partenerii din Golf „fac și mai mult” și sunt dispuși „să treacă la ofensivă”, în timp ce lucrează deja cu Washingtonul la sisteme colective și integrate de apărare aeriană, fără a preciza însă ce alte măsuri ar putea lua.

Un oficial de rang înalt din Emiratele Arabe Unite a spus că țara sa a ales reținerea, după ce Iranul a afirmat că armata americană ar fi folosit teritoriul EAU pentru a lovi insula Kharg, unde se află principalul terminal de export de petrol al Iranului.

Dilema strategică a statelor din Golf

În esență, statele arabe din Golf se confruntă cu o dilemă strategică, a explicat Fawaz Gerges de la London School of Economics: cum să echilibreze amenințarea imediată a atacurilor iraniene cu riscul mult mai mare de a fi atrase într-un război condus de SUA și Israel.

Alăturarea la această campanie, spune el, ar aduce puține beneficii în raport cu superioritatea militară a Washingtonului, dar ar crește semnificativ expunerea la represalii din partea Iranului. Rezultatul este o reținere calculată: apărarea suveranității și semnalarea unor „linii roșii”, fără a intra într-un război pe care statele din Golf nu l-au început și pe care nu îl controlează.

În prezent, influența Iranului este evidentă. Teheranul a ajuns, practic, să decidă ce nave pot traversa stramtoarea, lucru considerat inacceptabil de orice stat din regiune.

„După ce Iranul a demonstrat că poate bloca Strâmtoarea Ormuz, statele din Golf se confruntă cu o amenințare fundamental diferită”, a declarat Bernard Haykel, profesor de studii orientale la Universitatea Princeton. „Dacă nu este abordată, această amenințare va persista pe termen lung.”

Donald Trump a cerut duminică, fără prea mult succes, cel puțin inițial, formarea unei coaliții de state care să contribuie la redeschiderea rutei maritime.

Haykel a subliniat că, deși economia globală depinde de petrolul și gazele din Golf, cea mai mare parte a acestor resurse ajunge în China, Japonia și alte economii asiatice, ceea ce înseamnă că și acestea ar trebui să își asume o parte din responsabilitate.

„China a contribuit la securizarea rutelor maritime în largul Somaliei; ar putea fi dispusă să intervină și aici”, a spus Haykel.