Au renunțat la Hawaii pentru a trăi pe o insulă uitată de lume. „Nu mai voiam să mă consum muncind până la epuizare”

În 2018, Buz Moffett și soția lui, Liz, au renunțat la viața agitată din Hawaii și s-au mutat pe insula Pohnpei, în Micronezia, în căutarea unui trai mai liniștit, departe de aglomerația turistică și cu dorința să lucreze mai puțin. Deși nu au mereu legume și lactate proaspete, au mese cu pește proaspăt pescuit chiar de ei și libertatea de a trăi în propriul ritm.

Pohnpei are o formă aproximativ pătrată și este înconjurată de un recif de barieră cu multe insulițe mici. Solul fertil și precipitațiile abundente dau naștere unei vegetații tropicale luxuriante, insula fiind numită „grădina Microneziei”, conform Britannica.

Buz,acum în vârstă de 63 de ani, a vizitat pentru prima oară insula Pohnpei în 2006, atras de o tabără de surfing recomandată de un prieten australian. Atunci a fost cucerit atât de valurile perfecte, cât și de natura sălbatică și căldura oamenilor de pe micuța insulă.

„Nu mai voiam să mă consum muncind până la epuizare”

A început să revină periodic, iar soția lui l-a însoțit tot mai des. În 2017, aceasta i-a spus simplu: „Aș putea trăi aici”.

„Aveam aproape 55 de ani și simțeam că nu mai vreau să mă consum muncind până la epuizare. Îmi doream ceva mai apropiat de insula Maui unde am copilărit, din anii ’60–’70, cu mai puțini turiști, un ritm mai lent, mai multă liniște”, a povestit Buz pentru Bussines Insider.

Molokai fusese o opțiune, dar prea aproape de Maui și de tentația de a continua munca în imobiliare. Pohnpei, la 8 ore de zbor de Honolulu, era suficient de departe cât să nu existe cale de întoarcere rapidă la vechiul stil de viață și unde putea să înceapă noua aventură a vieții sale.

Pentru că străinii nu pot deține terenuri în Micronezia, cuplul a început să caute o casă pentru a o închiria. Printr-un prieten care deține o afacere cu surfing și scufundări, au găsit o locuință chiar lângă ocean: două camere, o baie, 1.500 de dolari chirie pe lună. Nici măcar nu au cerut poze. Au avut încredere și n-au regretat. Acum, gazdele îi tratează ca pe membri ai familiei.

Pescuitul, principala activitate

Buz s-a adaptat rapid pe Pohnpei: se trezește de dimineață, își bea cafeuaa, face un antrenament ușor, câteva apeluri și e-mail-uri și apoi patru ore de pescuit. „După-amiază mă întorc, trag un pui de somn, întreb ce e la cină și mă culc devreme. A doua zi o iau de la capăt”.

Când nu iese cu barca în larg, Buz afumă pește acasă. Îl oferă localnicilor drept cadou, iar toată lumea îl știe drept „moșul cu barbă mare care dă pește afumat”.

Cuplul s-a adaptat rapid la ritmul locului. „Oamenii sunt timizi la început, dar incredibil de prietenoși odată ce te cunosc.” Buz face parte din clubul de pescuit local și participă la turnee și petreceri în comunitate.

Viața pe insulă vine însă și cu provocări: vaporul cu provizii ajunge o dată la 2–3 săptămâni, așa că legumele proaspete și lactatele pot lipsi cu zilele. Dar piața locală oferă alternative, iar Liz, o bucătăreasă talentată, gătește acasă aproape în fiecare seară, spune Buz.

Spitalele puține, o problemă pentru mai târziu

Au adoptat trei câini maidanezi și un motan care, spune Buz, îi ține sub control. De două ori pe an, un veterinar vine din Guam pentru a organiza o clinică temporară la colegiul local, ocazie cu care toți stăpânii își programează animalele de companie pentru un control.

Pe insulă există două spitale și câteva clinici private, dar pentru probleme medicale serioase localnicii zboară în Guam, Filipine sau chiar Hawaii. Cuplul se întoarce în SUA de două-trei ori pe an, dar consideră că Pohnpei este „acasă”, cel puțin pentru următorul deceniu, cât timp starea de sănătate le permite și nu au nevoie de tratamente serioase.

„Nu am putea fi mai fericiți — am găsit colțul nostru de paradis în Pacificul de Vest”, a subliniat Buz.