Autoritățile din Moscova au dreptul să controleze telefoanele pasagerilor din metrou. Care este pretextul

Conducerea metroului din Moscova a anunțat pe 2 februarie că inspectarea telefoanelor mobile ale pasagerilor poate fi aplicată, „la nevoie”, ca măsură suplimentară de securitate, în plus față de controalele care au loc deja în stații și trenuri. Organizațiile pentru apărarea drepturilor omului avertizează că este o altă măsură prin care autoritățile ruse vor să aibă acces la datele private ale cetățenilor.

• Metroul din Moscova este folosit zilnic de aproximativ 8-9 milioane de oameni, fiind una dintre cele mai folosite rețele subterane de transport din lume. 

Administrației metroului spune că verificările nu ar urma să fie aplicate tuturor călătorilor, ci doar „selectiv”, în funcție de evaluarea riscurilor, într-un mod similar controalelor de securitate din aeroporturi. 

Mai mult, reprezentanții rețelei de transport au dat asigurări că scopul acestor controale este strict tehnic, adică verificarea faptului că telefonul prezentat este un dispozitiv real și funcțional, și nu un explozibil sau un alt obiect periculos. Comunicatul nu menționează și nu explică dacă personalul metroului va avea acces sau nu la datele stocate pe dispozitive.

Deputat rus: „Nu există dreptul de a controla conținutul convorbirilor”

Deputatul Oleg Leonov din Duma de Stat de la Moscova a venit cu explicații într-un comentariu pentru agenția rusă TASS. Potrivit acestuia, angajații serviciilor de securitate ai metroului nu au dreptul legal de a accesa conținutul telefoanelor pasagerilor, adică mesaje, fotografii sau aplicații. Potrivit acestuia, orice astfel de practici ar contraveni direct Constituției Federației Ruse, care protejează secretul corespondenței și al convorbirilor telefonice. 

Leonov a mai precizat că verificarea funcționalității smartphone-urilor este comparabilă cu procedurile standard din aeroporturi și are ca unic scop asigurarea siguranței publice. El a recunoscut totodată că este imposibil ca toți pasagerii să fie supuși unor asemenea controale, mai ales în orele de vârf, motiv pentru care acestea vor fi efectuate aleatoriu.

Apărătorii drepturilor omului: „Măsurile ar putea fi folosite pentru a obține acces la date private”

Măsura anunțat a trezit îngrijorări printre apărătorii drepturilor omului. Anastasia Burakova, fondatoarea organizației „Kovceg”, a avertizat într-o intervenție pentru postul de televiziune Dojdi (TV Rain) că, dincolo de declarațiile oficiale, există riscul real ca astfel de controale să fie folosite ca pretext pentru a obține acces la datele personale ale pasagerilor.

„Niciun ordin al Ministerului Transporturilor nu anulează Constituția, care garantează dreptul la secretul corespondenței și al convorbirilor telefonice”, a subliniat Burakova. 

Ea a explicat că, din punct de vedere legal, nicio persoană nu este obligată să deblocheze dispozitivul, să introducă un cod de acces sau să permită accesul la mesaje, apeluri ori alte elemente cu caracter privat. 

„Puteți arăta doar că telefonul funcționează, fără a oferi acces la conținutul efectiv. Și asta este tot ce legea vă cere”, a spus activista.

Burakova a atras atenția că, în contextul situației actuale din Rusia, astfel de controale, dacă sunt extinse sau abuzate, pot avea efecte de intimidare asupra cetățenilor, mai ales în contextul unei legislații care deja restrânge libertatea de exprimare online.

Condamnări în Rusia pentru mesaje anti-război și „propagandă LGBT”

Îngrijorările apărătorilor drepturilor omului sunt legate de o serie de cazuri recente în care locuitorii Federației Ruse au fost pedepsiți pentru opinii exprimate online sau pentru o simplă afișare a unor simboluri considerate de autorități drept „indecente” sau „extremiste”. 

Unul dintre cele mai mediatizate cazuri este cel al activistului și disidentului Aleksandr Skobov, în vârstă de 67 de ani, care în martie 2025 a fost condamnat la 16 ani de închisoare de un tribunal militar din Sankt Petersburg pentru o postare pe rețelele sociale în care și-a exprimat sprijinul pentru Ucraina. 

Autoritățile l-au acuzat de „justificarea terorismului” și de legături cu o grupare de opoziție. Organizațiile de monitorizare a libertăților digitale dau ca exemplu persoane sancționate pentru opinii sau simboluri considerate „anti-statale”. În unele cazuri, bloggeri sau utilizatori de rețele sociale au primit amenzi sau pedepse pentru mesaje critice cu privire la agresiunea militară rusă în Ucraina sau discuții despre efectele acesteia asupra societății civile. 

Un alt aspect este că legislația privind ceea ce statul rus numește „propagandă a relațiilor netradiționale” continuă să fie aplicată și în mediul online. Organizații precum Human Rights Watch au documentat deja peste 100 de condamnări până în 2025 sub noțiunea de „extremism LGBT”, inclusiv amenzi pentru persoane care afișau simboluri curcubeu pe paginile lor de socializare, sau condamnări administrative pentru purtarea unor obiecte vestimentare cu astfel de simboluri (cercei, de exemplu).