Autorizațiile de construire în București vor fi date de viitorul primar general. Aplicarea noilor reguli, amânată după ce PSD a pus condiții

Deputații din comisia de Administrație și Amenajarea Teritoriului au votat ca primarul general al Capitalei să fie cel care semnează toate autorizațiile de construire și certificatele de urbanism, așa cum au votat bucureștenii la referendumul convocat de Nicușor Dan în 2024. Aceste reguli se vor aplica însă de la 1 noiembrie 2028, deci doar viitorul primar general o va putea face, nu și Ciprian Ciucu.

• Decizia a fost luată de comisia parlamentară, la propunerea ministrului Dezvoltării, Cseke Attila, după ce PSD a condiționat votul pe Codul Urbanismului, unul dintre jaloanele restante din PNRR.

„O propunere de soluție” pentru ca România să nu piardă 972 de milioane de euro

Ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, a spus că e nevoie ca acest proiect, Codul Urbanismului, jalon-cheie în PNRR, să treacă de votul Parlamentului. El a cerut partidelor să se pună de acord și să formeze o majoritate pentru a adopta proiectul.

La începutul ședinței comisiei de specialitate, Cseke Attila, a atras atenția că dacă până la 31 august, termenul limită pentru PNRR, Codul Urbanismului nu va fi publicat în Monitorul Oficial, România va pierde cele 972 de milioane de euro.

Pentru a întruni această majoritate era nevoie și de voturile PSD, care, însă, a pus o condiție: semnarea autorizațiilor să nu îi fie încredințate actualului primar general al Capitalei, Ciprian Ciucu. Astfel, ministrul a propus ca această prevedere să se aplice abia de la 1 noiembrie 2028.

„Am avut ieri o discuție cu cei de la Comisia Europeană în urma finalizării proiectului Codului Urbanismului. Pentru noi, lucrurile sunt foarte clare. Codul Urbanismului este un jalon cu o penalitate de 972 de milioane. Ieri am fost informat de Comisie că nu numai Codul Urbanismului e necesar să fie publicat în Monitorul Oficial, ci și toate ordinele de ministru subsecvente. Din păcate, discuțiile pentru București s-au prelungit, dar avem astăzi o propunere de soluție”, a adăugat Cseke.

Prin „discuțiile pe București”, ministrul se referă la discuțiile care au avut loc în ultimele săptămâni între partide, dintre care una a avut loc chiar la Cotroceni, în prezența lui Nicușor Dan, fostul primar al Capitalei și cel care a generat referendumul.

În urma acelei discuții, toți primarii care au participat au convenit ca referendumul în urma căruia bucureștenii au decis că primarul general să emită autorizațiile de construire pe întreg teritoriul orașului să fie aplicat de la 1 ianuarie 2028.

În timpul dezbaterilor parlamentare de marți, Virgil Alin Chirilă, vicepreședintele PSD al comisiei, a explicat ceea ce Sorin Grindeanu cere deja de câteva săptămâni – că social-democrații vor ca autorizațiile de construcție să nu ajungă la Ciprian Ciucu, ci la viitorul primar:

„PSD a luat act de referendumul care a fost votat în municipiul București. Tocmai de aceea, noi cerem ca acest referendum să fie aplicat din mandatul următor, și cred că ar fi benefic pentru toată lumea. Pentru că cei care sunt primari în acest moment să poată să-și ducă mandantul la final”. 

Sorin Grindeanu nu voia ca autorizațiile să ajungă la Ciucu

Motivul invocat în ultimele săptămâni de Sorin Grindeanu ține de situația juridică a lui Ciprian Ciucu, anchetat în prezent de DNA pentru luare de mită:

„PSD nu va da pe mâna unui inculpat, cum este Ciprian Ciucu în acest moment, toate autorizațiile de construire din București, acest inculpat fiind acuzat ca a luat șpagă tocmai de la dezvoltatorii imobiliari. Nu vom face acest lucru”, spunea Grindeanu într-o conferință de presă din 21 iulie. 

Ministrul Cseke a revenit cu explicații în comisie, spunând că ministerul propune „o dată certă, nefiind vorba doar despre semnătura primarului general, versus semnătura primarului de sector. Raporturile de muncă ale angajaților care se transferă de la sectoare la Primăria Municipiului București trebuie realizate la o dată certă”. 

Apoi, a urmat votul pentru amendament. Nu s-a opus nimeni și nici nu au existat abțineri, așadar amendamentul a fost adoptat, iar referendumul de la București se va aplica abia de la 1 noiembrie 2028, adică după ce vor avea loc următoarele alegeri locale. 

Proiectul va fi votat miercuri în plenul Camerei Deputaților.

Jalonul a primit raport după trei ani de blocaj

Jalonul care valorează aproape un miliard de euro trebuia să fie îndeplinit până în martie 2023, în  perioada Guvernului Ciucă. Codul Urbanismului a fost lansat în dezbatere publică încă din aprilie 2022. A ajuns la Camera Deputaților abia în iunie 2023.

De atunci, au existat mai multe puncte la care politicienii nu au reușit să se pună de acord, iar Codul Urbanismului a stat blocat luni de zile la Comisia de administrație publică de la Camera Deputaților, unde astăzi,  după mai bine de trei ani a primit un raport favorabil. 

Practic, proiectul reunește legislația ce vizează amenajările și construcțiile, pentru mai puțină birocrație.

În ultimii ani, grupurile politice s-au contrazis pe patru capitole, a declarat, pentru HotNews, în luna aprilie, Radu Mihaiu (USR), unul dintre vicepreședinții Comisiei. Acestea sunt:

• construcțiile pe plajă
• construcțiile pe spații verzi
• o parte din referendumul lui Nicușor Dan, ca autorizarea construcțiilor și a planurilor urbanistice să treacă de la Primăriile de Sector, la Primăria Capitalei
• chestiuni juridice legate de certificatele de urbanism și atacarea în instanță a autorizațiilor și documentațiilor de urbanism.

Construcțiile pe plajă și cele de pe spațiile verzi au fost tranșate rapid pentru că partidele au convenit încă din aprilie că problema va fi tranșată printr-o lege separată, nu prin Codul Urbanismului. 

Amendament votat și apoi retras

Astăzi însă, printre amendamentele discutate în comisie a fost votat unul propus de PSD și AUR care viza spațiile verzi: 

„Este interzisă schimbarea destinației terenurilor aflate în proprietatea publică sau privată a statului, inventariate în registrele locale ale spațiilor verzi și prevăzute ca spații verzi amenajate în documentațiile de urbanism, cu excepția corecției erorilor materiale din documentațiile anterioare”.

Amendamentul trecuse de votul din comisie, cu voturile celor două partide – AUR și PSD. PNL și UDMR s-au abținut, iar USR a votat împotrivă. 

Președintele comisiei, Florin Roman, a cerut o pauză de 5 minute. Reprezentanții tuturor partidelor și ministrul Cseke au mers să discute în biroul lui Roman, iar după revenirea din pauză amendamentul a fost eliminat.