Avertisment pentru România: cum poate vira o țară în direcția Moscovei în mai puțin de șase luni. „Noul Orban al UE”

Cu premierul Rumen Radev la conducere, Bulgaria a trecut, în mai puțin de jumătate de an, de la a fi un partener apropiat al Ucrainei la a fi unul dintre cei mai imprevizibili membri ai UE și NATO. 

• Pe plan extern, programul său politic ridică multe întrebări privind strategia geopolitică a țării 
• Radev a câștigat alegerile parlamentare și datorită promisiunilor că va promova o reformă judiciară profundă și va combate influența oligarhică. Ce s-a întâmplat de atunci? 
• Acest articol este parte a proiectului transfrontalier PULSE. El a fost scris de Sebastian Pricop (HotNews) cu sprijinul lui Krasen Nikolov (Mediapool/Bulgaria)

Fost președinte al Bulgariei timp de 9 ani, Rumen Radev a renunțat în ianuarie la această funcție cu rol mai mult simbolic la Sofia. Și-a fondat propriul partid, „Bulgaria Progresistă”, și s-a înscris în alegerile din 8 aprilie. 

Era al șaptelea scrutin parlamentar pe care îl organiza Bulgaria în doar 5 ani. Spre deosebire de precedentele alegeri, de data aceasta rezultatele au fost clare: partidul lui Radev a câștigat cu peste 44% din voturi.

Spre deosebire de România, unde președintele are rolul de a conduce politică externă a țării, în Bulgaria președintele are rol mai mult ceremonial. Bulgaria este republică parlamentară, prin urmare prim-ministrul deține cea mai puternică funcție executivă.

„Echilibristică între Uniunea Europeană și Rusia”

Rumen Radev a preluat mandatul de prim-ministru în mai. Cel mai importante schimbări s-au văzut imediat în modul cum a abordat politica externă – o echilibristică între Uniunea Europeană și Rusia, este de părere jurnalistul bulgar Krasen Nikolov, de la publicația bulgară Mediapool.

„Nu este deloc surprinzător, având în vedere electoratul puternic pro-rus care l-a susținut pe fostul președinte bulgar și i-a conferit puterea politică deplină pentru următorii patru ani. Chiar și pe durata mandatului său prezidențial, Radev a fost unul dintre cei mai proeminenți oponenți ai trimiterii de ajutor militar la Kiev, celălalt fiind Viktor Orbán din Ungaria”, spune Nikolov.

Noul Viktor Orban

Rumen Radev a preluat rolul de lider european favorabil Rusiei, după ce Viktor Orban a pierdut alegerile din Ungaria, consideră jurnalistul bulgar. Maniera este însă diferită. 

„Radev pare să încerce să găsească un echilibru între două categorii de public. O parte semnificativă a electoratului său nu ar dori să-l vadă devenind un politician care rupe legăturile Bulgariei cu Europa”, afirmă Nikolov.

De câțiva ani, Radev susține că războiul din Ucraina, pe care preferă să-l numească „conflict”, trebuie rezolvat prin negocieri, atribuind însă o mare parte din responsabilitatea pentru ajungerea la o astfel de soluție Ucrainei. El a preluat în repetate rânduri argumentele rusești, avertizând asupra riscului unei escaladări nucleare.

A retras Bulgaria din „Coaliția de Voință”

În iulie, prim-ministrul Radev a retras Bulgaria din „Coaliția de Voință”, susținând că acest format nu servește la nimic, deoarece deciziile privind sprijinul acordat Kievului sunt luate de Consiliul European. 

Acest format numit „Coaliția de Voință” reunește Ucraina și 34 de state, inclusiv România, și este condus de Marea Britanie și Franța. 

Statele membre s-au angajat să acorde un sprijin sporit Ucrainei împotriva agresiunii ruse, mergând mai departe decât sprijinul oferit de Grupul de contact pentru apărarea Ucrainei, prin angajamentul de a face parte dintr-o forță de menținere a păcii desfășurată pe teritoriul ucrainean, fie prin furnizarea de trupe, fie prin alte forme de contribuție, potrivit actului constitutiv din 2025.

Cum își explică Radev viziunea de politică externă

La jumătatea lunii august, guvernul Radev și-a publicat programul politic, care lasă loc de numeroase întrebări privind strategia geopolitică a Bulgariei.

Programul nu pune sub semnul întrebării orientarea euro-atlantică a Bulgariei, dar afirmă că țara are acum o agendă diferită și va căuta să-și apere interesele în cadrul UE și al NATO.

Viceprim-ministrul Ivo Hristov a descris politica externă a țării ca fiind „multivectorială”, și nu unidirecțională. 

„Programul prevede că guvernul va dezvolta relații bilaterale cu toate țările, de la Est la Vest, față de care avem un interes direct”, a precizat Hristov.

Poziții contradictorii în ce privește Ucraina

În același timp, însă, Radev pare să încerce să găsească un echilibru între două categorii de public. „Această ambivalență a generat ocazional mișcări de politică externă stânjenitoare și, uneori, aproape contradictorii”, spune jurnalistul Krasen Nikolov.

Un exemplu de ambivalență a fost vizibil și pe tema Ucrainei. Aproape în același timp cu decizia lui Radev de a retrage Bulgaria din „Coaliția de Voință”, ministra de externe Velislava Petrova a semnat o declarație de sprijin pentru Kiev în cadrul celui de-al cincilea Summit Ucraina – Europa de Sud-Est, desfășurat în capitala ucraineană.

Opoziția parlamentară a criticat guvernul pentru că nu a reușit să articuleze o poziție clară.

Ministerul Afacerilor Externe al Ucrainei a publicat ulterior textul declarației semnate la Kiev și a inclus Bulgaria printre țările care au susținut-o.

Declarația nu angajează Bulgaria în cadrul „Coaliției de Voință”, dar exprimă solidaritatea cu poziția fermă a Europei în sprijinul Kievului.

„Caută tot mai mult spațiu de manevră între Kiev și Moscova”

În luna iunie, Radev a anunțat că Bulgaria nu va mai trimite ajutor militar Ucrainei. După ce declarația a fost preluată de agențiile internaționale de știri, guvernul a intervenit pentru a-și clarifica poziția: „Bulgaria nu se află în poziția de a oferi sprijin financiar și militar Ucrainei pe o bază bilaterală, dar continuă să-și îndeplinească angajamentele prin intermediul UE și NATO.”

„Rezultatul este o politică externă care, formal, rămâne ancorată în UE și NATO, dar care caută tot mai mult spațiu de manevră între Kiev și Moscova. Pentru Radev, acest echilibru s-ar putea să nu țină atât de mult de schimbarea orientării strategice a Bulgariei, cât de gestionarea așteptărilor concurente ale electoratului care l-a adus la putere”, explică Nikolov.

Oprește sprijinul de război pentru Ucraina, dar îl oferă SUA

Acest tip de politică externă pe care îl duce Radev a fost caracterizat de experții de la think-tank-ul „Consiliul European pentru Relații Externe” (ECFR) drept „tranzacțional”.

Dacă Bulgaria s-a retras din „Coaliția pentru Voință”, pe motiv că sprijinul militar nu face decât să prelungească războiul și că Bulgaria nu dispune de resursele necesare pentru a contribui, Radev a sprijinit eforturile americane din războiul din Orientul Mijlociu prin a găzdui nave-cisternă americane de realimentare. 

De altfel, această decizie a atras amenințările Iranului. Financial Times a scris în august că forţele iraniene evaluează posibilitatea de a ataca obiective americane în Europa. Ziarul britanic citează două surse de la Teheran „apropiate regimului” care s-au referit la active americane din sud-estul Europei, inclusiv în Bulgaria.

„Aceste decizii scot la iveală o inconsecvență tot mai mare în poziția strategică a Bulgariei. Sofia se distanțează de eforturile europene de consolidare a Ucrainei și își planifică propria apărare, sprijinind în același timp operațiunea militară a Washingtonului în Orientul Mijlociu”, remarca ECFR.

În iulie, Bulgaria s-a inițiat pe forma inițială a celui de-al 21 pachet de sancțiuni împotriva Rusiei. Sofia preciza că includerea Patriarhului Kirill este greșită întrucât nu are impact economic sau financiar și nu contribuie la încetarea războiului. 

Nemulțumirea Bulgariei însă venea dintr-o zonă economică. Vizat de acel pachet de sancțiuni era și magnatul Vagit Alekperov, fondatorul companiei petroliere ruse Lukoil. Conform analizei guvernului bulgar, includerea lui Alekperov pe listă avea consecințe negative semnificative pentru operațiunile companiilor din Grupul Lukoil, care joacă un rol cheie în economia Bulgariei.

Pachetul de sancțiuni a fost adoptat fără Kirill sau Alekperov.

Prioritățile pe plan intern

Principala țintă pe plan intern a guvernului Radev o reprezintă reforma sistemului judiciar. Pe plan intern, campania lui Radev s-a axat pe lupta împotriva corupției.

Sistemul judiciar din Bulgaria se confruntă cu o „criză profundă de legitimitate instituțională”, potrivit programului guvernului prim-ministrului Rumen Radev, care promite o reformă radicală a modului de funcționare a sistemului.

În ultimii 15 ani, sistemul judiciar bulgar a fost zguduit de o serie de scandaluri majore de corupție, care au scos la iveală presupuse rețele de lobby implicate în tranzacționarea influenței asupra sistemului judiciar.

În timp ce multe alte rețele informale de influență au rămas ascunse, nivelul de trai al membrilor sistemului judiciar s-a îmbunătățit într-un ritm mult superior celui al populației în general. Salariile medii din cadrul sistemului judiciar bulgar se apropie acum de 5.000 de euro pe lună.

„Există o concentrare de putere și de influență informală care subminează independența magistraților și creează condiții pentru dependențe în ceea ce privește numirile, procedurile penale și cazurile sensibile”, afirmă partidul de guvernământ.

Această evaluare vine în ciuda aderării Bulgariei la spațiul Schengen și la zona euro, precum și a deciziei Comisiei Europene de a pune capăt monitorizării speciale a sistemului judiciar al țării, cunoscutul raport MCV prezent și în cazul României până în 2023.

„Bulgaria încă nu a obținut condamnarea unui politician pentru corupție la nivel înalt, spre deosebire de vecina Românie și chiar de Croația”, subliniază jurnalistul Krasen Nikolov.

Radev a câștigat alegerile parlamentare din primăvară în mare parte datorită promisiunilor făcute bulgarilor că va promova o reformă judiciară profundă și va combate influența oligarhică.

În centrul atenției se află discreditatul Consiliu Superior al Magistraturii, care a rămas în funcție timp de aproape nouă ani, aproape dublul mandatului prevăzut de lege. Prelungirea mandatului a fost o consecință a crizei politice din Bulgaria din perioada 2021-2025.

Parlamentul nu a reușit să adune majoritatea necesară pentru a-și alege cota de membri în cadrul consiliului. Impasul a contribuit la o criză fără precedent în sistemul judiciar, Bulgaria ajungând la un moment dat să aibă un procuror general al cărui mandat expirase, dar care refuza să demisioneze.

Guvernul promite acum o regândire cuprinzătoare a modelului existent, inclusiv mecanisme de verificare amănunțită a magistraților, menite să limiteze influența informală în cadrul sistemului judiciar.

Măsurile de verificare care încalcă viața privată

Un astfel de sistem ar implica în mod inevitabil analizarea unor aspecte ale vieții private a magistraților. Principala propunere a guvernului este introducerea unui sistem public și verificabil de evaluare a candidaților pentru funcții-cheie din cadrul sistemului judiciar.

Scopul declarat este de a efectua verificări exhaustive privind dependențele, legăturile și influența informală. O astfel de examinare ar putea implica ridicarea secretului bancar și analizarea unor aspecte ale vieții private, inclusiv cu cine se întâlnesc magistrații și de ce, cum își cheltuiesc banii și dacă au venituri sau cheltuieli nejustificate.

Programul guvernamental nu specifică modul în care ar urma să fie efectuate astfel de verificări. Experții se referă la acest proces ca la o „verificare de securitate”. Ministrul Justiției, Nikolay Naydenov, a descris deja propunerile guvernului ca fiind o formă de „verificare de securitate ușoară” în cadrul podcastului Mediapool.

Guvernul prevede, de asemenea, verificări aprofundate privind dependențele, conflictele de interese, legăturile profesionale sau personale nedeclarate, precum și participarea la rețele informale de influență. Termenul limită pentru punerea în aplicare a acestor măsuri este decembrie 2026.

Reforma constituțională

Pe lângă modificările legislative, guvernul „Bulgaria Progresistă” propune o reformă constituțională care ar restructura complet Consiliul Judiciar Suprem și ar reduce influența politică asupra acestuia.

Propunerile ar permite, de asemenea, revocarea membrilor consiliului înainte de expirarea mandatului lor de către cota de numire respectivă, în caz de încălcări grave sau de incapacitate de a-și îndeplini atribuțiile.

Reforma constituțională s-ar extinde și asupra Curții Constituționale.