Avertisment UNICEF: 1 din 5 tineri de liceu nu merge la scoala. Copiii de la sate au un risc cu aproape 40% mai mare sa abandoneze scoala sau sa ramana repetenti, fata cei de la oras

Aproximativ 19% dintre tinerii cu varsta de liceu din Romania nu se duc la scoala. Cele mai mari riscuri de abandon si repetentie le au copiii de la sate – riscuri care sunt si cu 40% mai mari decat in cazul tinerilor de la oras. Concluziile apartin celui mai nou studiu UNICEF din domeniul educatiei, realizat pe anii scolari 2010-2011 si 2011-2012. Potrivit acestuia, riscul cel mai inalt de excluziune prin abandon este asociat baietilor din mediul rural.

UNICEF explica intr-un comunicat remis HotNews.ro ca acest studiu reprezinta o continuare si o completare a studiului „Toti copiii la scoala pana in 2015. Initiativa globala privind copiii in afara sistemului de educatie. Studiu national – Romania. Analiza situatiei copiilor aflati in afara sistemului de educatie din Romania”, elaborat impreuna cu Institutul de Stiinte ale Educatiei (ISE), alaturi de Ministerul Educatiei Nationale, Institutul National de Statistica si Autoritatea Nationala pentru Protectia Drepturilor Copilului si Adoptie.

In cadrul acestui studiu, a fost urmarita situatia copiilor de varsta liceului (15-18 ani), in cursul anilor scolari 2010-2011 si 2011-2012.

Aproape 183.000 de copii in anul scolar 2010/2011 si 174.000 de copii in 2011/2012 nu erau cuprinsi in sistemul de invatamant. Aceste cifre reprezinta 19% din populatia de 15-18 ani, se arata in cadrul analizei.

Cele mai mari riscuri de abandon sau repetentie le au tinerii din mediul rural. Potrivit raportului, rata abandonului scolar din anul 2011-2012 indica faptul ca elevii de la sate au un risc cu aproximativ 30% mai mare decat cei de la orase. Ratele repetentiei in acelasi an scolar, pentru clasele IX, X si XII, erau cu peste 40% mai mari in cazul populatiei elevilor din mediul rural, comparativ cu cei din urban, potrivit studiului UNICEF.

Rata abandonului in functie de cele criteriile mediu de rezidenta si gen indica faptul (cel putin pentru anul scolar 2011/2012) ca riscul cel mai inalt de excluziune prin abandon este asociat baietilor din mediul rural (6% in anul mentionat, comparativ cu 4,7% pentru baietii din urban).

La nivelul anului 2011, cea mai mare proportie a populatiei din afara sistemului de educatie era in varsta de 16 ani (aproape 85%), iar aproximativ 81% finalizasera cel mult nivelul gimnazial. Aceasta situatie semnifica faptul ca o proportie importanta din populatia de 15-18 ani necuprinsa in sistemul de invatamant a fost supusa riscului excluziunii de la educatie inainte sau cel mult la absolvirea gimnaziului.

Proportia de aproape 20% a copiilor de etnie roma in segmentul populatiei de 15-18 ani din afara sistemului de invatamant reflecta situatia defavorizata a acestora sub aspectul educatiei, avertizeaza UNICEF. Peste jumatate dintre copiii din afara scolii intervievati au lucrat in cursul ultimei saptamani, aproape doua treimi fiind de gen masculin. Mai mult de 99% dintre acestia au lucrat, insa, fara contract de munca, potrivit comunicatului remis HotNews.ro.

Cea mai redusa rata de cuprindere scolara este inregistrata in Regiunea Nord-Est, regiune cu nivel mai redus de dezvoltare economica, iar cea mai ridicata in Regiunea Bucuresti-Ilfov, cu cel mai inalt nivel de dezvoltare.

Abandonul in randul tinerilor cu varste cuprinse intre 18-24 de ani, date comparative 2012

Sursa: Eurostat 2013

Recomandarile UNICEF:

Romania a asumat o tinta de reducere a fenomenului de parasire timpurie a sistemului de educatie la 11,3% pana in anul 2020 (de la 17,4% valoare a acestui indicator in 2012) si masurile in aceasta arie trebuie sa continue si sa dezvolte interventiile sustinute in nivelurile inferioare de invatamant (ante si prescolar, primar, gimnazial).
In paralel, avand in vedere dimensiunea ingrijoratoare a fenomenului de excludere din sistemul de educatie (prin nescolarizare sau abandon scolar) in invatamantul secundar superior, o serie de politici si masuri de interventie focalizata trebuie sa se afle printre prioritatile Ministerului Educatiei.
Sustinerea unor politici educationale coerente si a unor programe la nivel national pentru prevenirea abandonului scolar in invatamantul primar, gimnazial si secundar superior, dublate de masuri de sustinere de continuare a studiilor dupa clasa a VIII-a in cazul copiilor cu oportunitati reduse, pot conduce in mod direct la diminuarea fenomenului de parasire timpurie a sistemului de educatie.
In conditiile in care participarea la invatamantul secundar superior (liceul) prezinta, in continuare, disparitati importante pe medii de rezidenta, in defavoarea mediului rural, este nevoie de noi programe de sprijin pentru segmentul de tineri din aceasta zona, atat de prevenire, cat si de interventie pentru reintoarcerea la scoala. Aceste masuri pot viza, cu prioritate, anumite regiuni de dezvoltare, unde rata neta ajustata de cuprindere scolara inregistreaza cele mai scazute valori (N-E, S, S-V).
Masurile privind cresterea calitatii trebuie, de asemenea, sa vizeze in mod sistematic atat unitatile de invatamant de nivel secundar superior din mediul rural (tinand cont, de exemplu, de faptul ca rata repetentiei este mult mai inalta in cazul populatiei elevilor din mediul rural, comparativ cu cei din urban), cat si toate unitatile care scolarizeaza un numar ridicat de copii aflati in situatie de risc: copii care provin din familii foarte sarace, copii de etnie roma, copii cu dizabilitati.
Masurile de interventie trebuie sa tina cont si de faptul ca riscul cel mai ridicat de excluziune prin abandon este asociat baietilor din mediul rural, aceasta categorie fiind, in prezent intr-o masura redusa tintita in mod focalizat de politicile educationale.
De asemenea, sistemul de educatie trebuie sa clarifice rolul si statutul invatamantului profesional si tehnic (oferit in cadrul programelor de studii ale scolilor profesionale si ale liceelor tehnologice) si sa promoveze mecanisme si instrumente mai clare de adaptare a retelei si ofertei scolare la realitatile pietei muncii si de implicare a angajatorilor.
La inceputul anului 2010, UNICEF si Institutul de Statistica al UNESCO (UIS) au lansat Initiativa globala privind copiii in afara sistemului de educatie in vederea stimularii unor raspunsuri complexe, informate si mai bine monitorizate la nivelul politicilor cu privire la acest fenomen.

Avertisment UNICEF: 1 din 5 tineri de liceu nu merge la scoala. Copiii de la sate au un risc cu aproape 40% mai mare sa abandoneze scoala sau sa ramana repetenti, fata cei de la oras

MedLife, cea mai mare rețea de servicii medicale private din România, schimbă percepția românilor asupra spitalelor prin lansarea unei serii de evenimente culturale sub titlul: „Cultură și medicină: O alchimie a binelui”

#MediciBuni Dr. Ana-Maria Bota, medic primar ORL: „Tratez fiecare pacient așa cum m-aș trata pe mine însămi. Și mi se pare normal să fac asta”

#medicibuni Dr. Ioana Dumitrașcu-Biriș, medic cardiolog fetal MedLife: „Testele de ADN fetal nu pot înlocui ecografiile morfofetale în sarcină”

#medicibuni Dr. Horațiu Teodorescu, gastroenterolog MedLife: „Tusea, senzația de nod în gât și răgușeala ar trebui să aducă pacienții și la gastroenterolog“

#medicibuni Dr. Lucian Alecu, chirurg MedLife: „Dieta bazată pe alimente grase, procesate, pe consum de alcool și pe fructe dulci îmbolnăvește ficatul“

#MediciBuni – Dr. Ioana Raluca Sima: „ Cele mai multe dintre accidentele vasculare cerebrale și cazurile de demență pot fi prevenite”

#medicibuni Dr. Cătălin Magan, neurochirurg, despre o tânără cu fractură de coloană: „A ajuns la noi complet paralizată, am operat-o de urgență la MedLife Humanitas, iar acum a început să-și miște picioarele”

#medicibuni Dr. Tanita Mavriș, chirurg MedLife: „Adesea denumit «ucigașul tăcut», cancerul ovarian dă simptome precoce care pot fi confundate cu afecțiuni benigne”

MedLife prezintă tehnologia viitorului: de la drone și VR până la roboți medicali ce permit sigilarea vaselor direct de la consola chirurgului

MedLife achiziționează alți doi roboți da Vinci: „Este extraordinar că pacienții noștri vor avea acces la cea mai mare echipă de medici certificați în chirurgie robotică din România”

#medicibuni Dr. Cosmin Olariu, chirurg cardiovascular MedLife: „După 45 de ani, toți bărbații ar fi bine să fie văzuți de un cardiolog”

#medicibuni Dr. Laura Sinea, oncolog MedLife: „Cancerul mamar apare tot mai des la tinere, între 30 și 45 de ani. Este foarte important ca tratamentul să fie inițiat la timp”

#medicibuni Dr. Nicolae Florescu, cardiolog intervenționist MedLife, despre cele mai eficiente tratamente pentru afecțiunile severe ale inimii: „Am avut cazuri de mare risc, rezolvate cu bine, cu spitalizare redusă și cu evoluție ulterioară rapid favorabilă“

#medicibuni Dr. Victor Nimirceag, oncolog MedLife: „Pacientul vine deznădăjduit, cu un diagnostic greu, dar după discuția cu medicul, pleacă cu gândul că există soluții”

MedLife își consolidează poziția pe segmentul de oncologie printr-un nou parteneriat cu Institutul Sânului, extinzând serviciile dedicate tratamentului cancerului mamar

#medicibuni Dr. Cătălin Popa, chirurg MedLife: „Bărbații tineri sunt cei mai predispuși la hernia inghinală, mai ales dacă fac efort fizic într-un context nesusținut”

#medicibuni Dr. Cristian Țibea, ginecolog MedLife: „Avem o rată de succes foarte bună cu robotul, pentru că îmbină acuratețea operațiilor clasice, sau chiar mai mare, cu avantajele chirurgiei minim invazive“

După 14 diagnostice greșite, a ajuns la cel corect: un cancer urologic rar. Conf. dr. Florin Elec, urolog MedLife: „O intervenție chirurgicală cu tentativă de păstrare a rinichiului ar fi fost un dezastru pentru pacientă”

#medicibuni – Dr. Edina Iercan, medic dermatolog MedLife: „Persoanele active, care practică sporturi în aer liber, au nevoie regulat de screening dermatologic”

#medicibuni – Dr. Simina Condruz, oncolog MedLife: „Oncologia nu mai este o specialitate cu șanse mici de reușită. A progresat, avem multe terapii noi, iar pe pacient putem, de multe ori, să-l considerăm și vindecat”

#medicibuni – Dr. Claudiu Chitea, chirurg ortoped MedLife: „Sunt puține intervențiile ortopedice pe care să nu le putem face în România”

#medicibuni – Dr. Cristian Tefas, gastroenterolog MedLife : „Aproape 70% din totalul cazurilor de cancer colorectal ar putea fi prevenite dacă populația s-ar testa cu regularitate”

#medicibuni – Dr. Raluca Bidiga, pediatru MedLife: „Față de acum un deceniu, patologia pediatrică s-a schimbat. Au început să apară tot mai frecvent tiroiditele, diabetul, artritele”

Studiu MedLife: Tinerii români nu au nici informațiile, nici mijloacele necesare pentru a se proteja de bolile cu transmitere sexuală

#medicibuni – Dr. Denissa Olaru, oftalmolog la MedLife: „Lentilele de contact folosite incorect ne pun în pericol vederea și chiar ochii”

#medicibuni Dr. Diana Dobromir, medic-șef Laboratorul MedLife Medici’s: „Dacă nu sunt tratate, infecțiile cu Chlamydia și gonoreea pot duce la complicații severe”