Avocatii tranzitiei

Medicii si politistii nu mai sunt de mult la moda pentru tinerii din Romania. Acum meseria ideala pentru fete si baieti ar trebui sa le ofere 25% satisfactii spirituale si 75 % materiale.

Cu alte cuvinte vorbim despre o meserie care sa le aduca un cont mare in banca, o limuzina in garaj, o vila ca cele din Beverly Hills si multe haine de firma in sifoner.

Privita din mai multe unghiuri, meseria de avocat s-ar putea incadra in acest sablon, asa ca in ultimii ani facultatile de Drept din tara au devenit o fabrica de avocati, in care fiecare vizeaza la prosperitate rapida.

La Galati, aceasta slujba este probabil cea mai cautata, intrucat la Tribunal lucreaza peste 300 de avocati, iar alte cateva sute de „invatacei” asteapta absolvirea si examenul de intrare in profesie.

Numai ca meseria de avocat are si o fata mai putin cunoscuta si cosmetizata pentru cei care viseaza la roba si multi clienti. Pentru a deveni un avocat cat mai bun, fiecare tanar are de platit taxe foarte mari, care pot ajunge la 100 de milioane si trebuie sa faca in unele cazuri diverse compromisuri.

Pe langa acestea, nou-venitii au de „infruntat” si clanurile formate din fii, nasi si nepoti de judecatori, avocati sau procurori, care si-au facut de cativa ani cuib in justitia galateana.

Primul pas spre cariera: Facultatea

Pentru o diploma de absolvent al unei Facultati de Drept, majoritatea tinerilor platesc in jur de 2.000 de euro (bani in care nu sunt incluse cartile editate de profesori, dupa care se sustin majoritatea examenelor).

La Galati facultati de drept exista si la Universitatea partriculara „Danubius” dar si la Universitatea de stat „Dunarea de Jos”. La stat taxa de scolarizare este de 400 de euro pe an, iar concurenta este acerba, in conditiile in care numarul locurilor finantate de la bugetul de stat este si el foarte redus.

Cu toate acestea, facultatea de Drept de la Galati este perceputa de majoritatea studentilor drept accesibila: in sensul ca majoritatea examenlor pot fi promovate cu usurinta, iar profesorii nu au pretentii exagerate.

Din acest an se preconizeaza si faptul ca la specializarea Drept, din cadrul Universitatii „Dunarea de Jos”, examenul de licenta va fi eliminat, studenti urmand a primi o nota finala doar pentru sustinerea lucrarii de diploma (asa cum se intampla deja la majoritatea centrelor universitare din tara).

Examen dur si favoruri sexuale pentru avocatii cu experienta

Examenul de admitere in profesia de avocat, organizat la finele anului trecut de Baroul Galati, a fost considerat a fi destul de dificil, in ciuda faptului ca nu a existat deloc concurenta intre aspirantii la avocatura.

La Galati nu a existat un numar maxim de locuri vacante ce puteau fi ocupate prin concurs, iar in mod normal, toti candidatii ar fi putut sa treaca acest prag. Numai ca din 79 de absolventi de Drept, doar 29 de tineri au reusit sa treaca „hopul”. In urma contestatiilor au mai promovat insa examenul 6 candidati.

„Practic multi nu au reusit sa obtina minim 6 la problele de concurs. Mediile au depasit 7, dar cu note de cinci nu se poate promova examenul”, ne-a declarat ieri decanul Baroului din Galati, Mircea Breahna.

Abia dupa faimosul examen de admitere in profesie incepe insa greul pentru discipoli. Ei trebuie sa plateasca o taxa de 30 de milioane de lei pentru inscrierea in Baroul Galati si ulterior trebuie sa incheie un contract cu unul dintre avocatii care lucreaza la Galati.

La prima vedere lucrurile sunt sipmple, insa in realitate totul este destul de complicat… In primul rand, mai putin de un sfert dintre avocatii de la Baroul din Galati pot incheia contracte cu stagiarii (cu maxim 2 stagiari), deoarece restul nu au experienta de minim sase ani in domeniu, atat cat cere legea.

Iar din cei aproximativ 75 de avocati care pot primi stagiari, doar o parte dintre ei accepta sa incheie contracte cu tinerii. Mai ales ca, teoretic, tot ei ar trebui sa le asigure stagiarilor, pe perioada a doi ani de zile si o indemnizatie pentru ca analizeaza o parte din dosare, fac cafele si le cara dintr-o sala in alta servietele…

Asa ca multi avocati s-au specializat si au inceput sa faca bani frumosi de pe urma tinerilor care vor sa „fure” meserie. Unii nu le platesc indemnizatiile, iar altii le mai cer si anumite taxe pentru a-i invata meserie.

Mai multi stagiari care isi desfasoara activitatea la Baroul din Galati ne-au declarat ca taxele de stagiatura, percepute de unii avocati, variaza intre 300 si 500 de dolari pe an.

Lucru confirmat si de unul dintre magistratii de la Tribunalul Galati, care inainte de a deveni judecator ar fi dorit sa profeseze meseria de avocat. In fine, exista tinere care sustin ca alti avocati solicita indirect favoruri sexuale in schimbul contractelor pe care le incheie pe durata a doi ani.

Desi taxele mascate de stagiatura sunt cunoscute de toata lumea din sistem, decanul baroului Galati sustine ca absolventii care vor sa devina avocati nu trebuie sa plateasca nici un avocat. „In lege nu exista astfel de taxe. Sunt doar barfe care circula peste tot.

In afara de taxa de 30 de milioane, platita la Barou, nimeni nu trebuie sa mai dea nici un ban”, a afirmat decanul.

Avocati mincinosi, pe mana Parchetului

Pentru a deveni avocat nu exista insa nici o alta posibilitate decat parcurgerea acestui drum presarat cu examene si dari de cateva milioane. La ora actuala exista in Romania sute de absolventi de Drept, care au incercat sa pacaleasca legea si sa pledeze ilegal la instantele de judecata.

Deoarece concurenta in sistem este foarte mare, sansele de reusita ale avocatilor-falsi sunt foarte reduse. De altfel in acest moment in toata tara a fost declansata o ampla operatiune de eliminare a tuturor avocatilor care castiga bani ilegal.

Vestita la acest capitol este firma „Bonis Potra”, cu sediul central in municipiul Deva, dar cu filiale in toata tara, care a oferit ani de-a randul, in afara legii, servicii de avocatura.

Departamentul de avocastura al firmei „Bonis Potra” a fost infiintat chiar cu ajutorul unui judecator, iar ulterior, denumirea a fost schimbata in „Uniunea Nationala a Barourilor din Romania”.

Sute de absolventi de Drept au castigat bani frumosi de la „Bonis” fara sa fi sustinut vreun examen de admitgere in profesie si fara a avea stagiatura la baza. Numai ca la finele anului trecut, Parchetul General s-a sesizat si a inceput urmarirea penala pe numele a peste 570 de avocati mincinosi.

Dintre acestia 34 au fost deja trimisi in judecata. Conducerea Baroului din Galati ne-a declarat ca firma „Bonis Potra” a avut o filiala si la Galati, unde la finele anului trecut au fost detectati doi avocati care pledau ilegal la instantele din municipiu.

Unul dintre ei a fost depistat in luna noiembrie, iar celalalt la finele lui decembrie. Baroul a sezizat Parchetul de pe langa Curtea de Apel din Galati, iar dosarele de cercetare penala ale celor doi au ajuns la Ispectoratul General de Politie din Bucuresti.

Dupa eliminarea avocatilor „falsi” din Galati, la nivel national a izbucnit un adevarat scandal, in care numerosi angajati ai societatii „fantoma” au declarat ca nu stiau de faptul ca isi desfasurau ilegal activitatea.

Familiile magistratilor au cuib in avocatura galateana

Odata deveniti avocati cu acte in regula, tinerii aparatori ai dreptatii au de luptat la Galati contra unor clanuri foarte puternice, care par sa „agate” cele mai multe dosare.

Ele se invart in jurul unor avocati cu experinta sau abia admisi in profesie, dar care au rude la instante sau la parchetre, sau care au activat in trecut ca procurori si judecatori.

Pentru a elima si dubiile ca justita se face la Galati in familie, Baroului de Avocati a interzis inca din luna martie a anului trecut exercitarea profesiei a peste 30 de avocati ce au rude pana la gradul III in instantele si parchetele din judetul Galati.

Dupa cum se stie, cea mai mare familie de judecatori, procurori si avocati este familia Popa. Nu mai putin de cinci avocati au grade de rudenie cu fostul sef al Sectiei Civile a Curtii de Apel Galati, judecatorul George Popa.

Fiul judecatorului, Dan Popa, este avocat si totodata cunoscut intre colegii de breasla ca avand o clientela de individiat, chiar daca are putini ani de practica in avocatura. Fratele lui George Popa, Ion Popa, este si el avocat.

Iar sotia judecatorului de la Curtea de Apel, Valentina Popa, exercita aceeasi functie ca si cumnatul ei. Judecatorul George Popa mai are doua rude ce exercita functia de avocat. Este vorba despre nepotul Sebastian Popa si despre nora Paula Ulanovschi (Popa).

Aceeasi familie are „ramificatii” si la parchetele galatene. Sotia fratelui judecatorului George Popa exercita functia de procuror la Parchetul de pe langa Curtea de Apel – Mariana Popa.

Alte familii din justitia galateana: Familia Zaharia (Madalina Olariu si Florin Stan sunt avocati, judecatoarea Alexandrina Zaharia e matusa lor), familia Cristache (avocat Simona Cristache, judecator Mariana Cristache – sora), familia Ghena (avocat Tudor Ghena – judecator Mariana Ghena, sotie), familia Ciubotaru (avocat

Liliana Onisor, judecator Angelica Ciubotaru- mama), familia Radu (avocat Adriana Sandu – judecator Dorina Radu, mama), familia Sandu (avocat Radu Chiriac – Marian Sandu procuror, unchiul), familia Arhip (avocatul Alexandru Bogdan Arhip are mama – judecatoarea Rodica Arhip), familia Daghie (avocatul Dragos Mihai Daghie are tata – judecatorul Viorel Daghie), familia

Panturu (Catalin Panturu are sotie – judecatoarea Emilia Panturu), familia Soare (avocat Ana-Maria Danu Soare are cumnat – procuror Alfredo Simionescu; Marius Danu Soare are cumnat – procuror Alfredo Simionescu; Oana Simionescu are sot – procuror Alfredo Simionescu, Dumitru Soare are ginere – procuror Alfredo Simionescu), familia Carare (Simona Carare are sot – procuror Sorin Carare).

Desi nu are rude in magistratura, avocatul Gigel Potrivitu este probabil unul dintre avocatii care are cele mai multe dosare la ora actuala. Una dintre explicatii ar putea fi si aceea ca, inainte de a intra in avocatura, Potrivitu a profesat ca procuror la Parchetul de pe langa Tribunalul Galati.

In luna ianuarie a anului 1998, Potrivitu a fost eliberat din functie, la cerere, printr-un decret emis de fostul presedinte al Romaniei, Emil Constantinescu.

Era cabinetelor si publicitatea

Pentru a se putea adapta cerintelor pietei din ultimii ani, avocatii galateni au trebuit sa renunte la o parte dintre etichetele care ii defineau – podium, roba si pledoarie – si sa se orienteze spre piata comerciala. Cu alte cuvinte s-a trecut la infiintarea pe banda rulanta a unor cabinete de avocatura.

Numai ca supravietuirea acestor cabinete este conditionata de cei patru „P” ai marketingului (ca si in cazul intreprinderilor comerciale): promovare-plasare-produs si pret (adica onorariu – care porneste de la 5 milioane de lei).

Studiul facut de specialistii pietei arata ca infiintarea cabinetelor de avocatura a produs si o mutatie in sistem: trecerea de la avocatura individuala la cea de corporatie, al carei rol este sa evite litigiile si ajungerea lor in instanta.

In acelasi timp, tot mai multe legi elaborate in Romania (in ultimii 15 ani) tind sa reduca rolul judecatorilor si sa infiinteze diverse proceduri de mediere extrajudiciare.

Asadar grupul avocatilor care pledeaza la instante incepe sa scada in favoarea celei a negociatorilor, arbitrilor de la curtile de arbitraj si a consultantilor (la Galati exista o Curte de Arbitraj si au fost infiintate, in ultimii cinci ani, zeci de cabinete de consultanta).

Dar asa cum boala are un atidot, si avocatii trebuie sa isi gaseasca o scapare… In acest caz, usita ramasa deschisa este… reclama. Chiar daca reclama propriu-zisa este interzisa prin acte normative, nici o lege nu interzice cabinetelor de avocatura sa faca marketing.

Opacitate la capitolul onorarii

Spre deosebire de piata informaticii sau cea din domeniul media se poate observa ca in sistemul juridic majoritatea firmelor de avocatura duc lipsa unui brand, al unei marci care sa le scoata in fata (abia acum incep sa isi construiasca acest lucru). Totodata avocatura este sectorul cu cea mai mare opacitate la capitolul onorarii.

In acest domeniu, avocatii se bazeaza de obicei pe reguli foarte vechi ce se traduc prin… „citirea” clientului. Adica majoritatea avocatilor stabilesc onorariile dupa ce discuta cu clientii si afla care sunt problemele lor. De regula, avocatii galateni pornesc totusi de la un minim de 5 milioane de lei.

In contrast, marile cabinete de avocatura din statele occidentale dispun insa de o baza de date orientative, in ceea ce priveste tarifele, si din acest motiv au redus suspiciunile celor dispusi sa plateasca un cabinet.

O scurta analiza a site-urilor unor firme occidentale arata ca avocatii de peste granita isi afiseaza anual onorariile pe ora, iar toate politicile de pret sunt la vedere.

Probleme de comunicare cu clientii

Desi pare paradoxal, o mare parte dintre avocatii galateni au probleme de comunicare cu clientii lor (!) Iar acestea sunt determinate de o serie de reguli stricte din domeniu (invatate de pe bancile facultatii) dar si de o atitudine ostila fata de tratarea avocaturii, ca pe o piata obisnuita.

La Baroul din Galati numerosi avocati sunt convinsi ca reputatia lor este suficienta, iar publicitatea i-ar dezonora. In urma cu 5-6 ani, majoritatea avocatilor galateni isi desfasurau activitatea in cabinete individuale.

Iar lucrurile aratau cam asa: avocatul insotit de stagiar pleda intr-o singura zi in fata mai multor instante penale, civile, de contencios administrativ sau de dreptul muncii.

Reputatia lui venea din sala de judecata, unde facea adevarate demonstratii de retorica, iar cand iesea din sedinta era tras de maneca de zeci de clienti care ii solicitau serviciile. In ziua de azi nici un client nu mai intra in salile de Tribunal sa vada prestatia avocatului.

Chiar daca in ultimii ani s-au mai schimbat politicile in domeniu, putini sunt avocatii care s-au axat pe anumite segmente atunci cand isi selecteaza clientii. Interesant este ca cei care fac acest lucru sunt cei mai de succes avocati, deoarece ca un client satisfacut „duce” vorba mai departe.

Iar avocatul devine un adevarat specialist pe segmentul pe care lucreaza: penal, civil, contencios, s.a.m.d.

Avocatii de partid, vedetele sistemului

Intr-un domeniu in care termeni precum „concurenta”, „relatiile cu magistratii”, „bani” si „nivel de pregatire” se lupta intre ei s-a strecutat in ultimii ani si inflenta unor partide politice. Cu alte cuvinte a aparut notiunea de „avocat de partid”.

Iar „traducerea” este simpla: zeci de absolventi de facultate, fara sustinere mare, se inscriu in ziua de azi in diverse partide politice, pentru a fi ulterior promovati in functii cheie, asa cum se intampla de ani buni in administratia publica locala.

In cazul absolventilor de Drept lucrurile stau cam asa: avocatii sau juristii merg la instante si ii reprezinta in diverse procese de calomnie, insulta sau contencios administrativ pe politicienii partidului din care ei fac parte.

Desi este greu sa traiasca numai din procesele de partid (tinand cont ca intr-o formatiune politica sunt inscrisi zeci de juristi si avocati) onorariile sunt de regula mult mai mari.

Iar intr-o societate in care lupta pentru putere este acerba (numai intr-un singur an, 20 de politicieni galateni au avut diverse procese in contencios administrativ ) dosarele vin si ele pe banda rulanta…