Balanța de plăți și datoria externă a României. Ce spun cu adevărat cifrele

Comunicatul BNR privind balanța de plăți și datoria externă a României oferă o fotografie a situației externe a economiei României la finalul lui februarie: unele cifre sunt încurajatoare, altele confirmă că presiunile structurale rămân importante. Mai ales în contextul ratingului BBB- cu perspectivă negativă menținut de S&P la începutul lui aprilie.

Contul curent: deficitul se îngustează, dar din motive mixte

În primele două luni din 2026, contul curent al balanței de plăți a înregistrat un deficit de 3,19 miliarde euro, mai mic cu aproape 450 de milioane de euro față de aceeași perioadă din 2025. Reducerea pare o veste bună la prima vedere, dar merită disecată.

Deficitul extern s-a micșorat în principal pentru că România a importat mai puțin față de cât a exportat. Adică am cumpărat mai puțin din străinătate sau am vândut mai mult în afară, cu un efect pozitiv de aproape un miliard de euro. Asta e vestea bună.

Vestea mai puțin bună e că pe alte capitole lucrurile s-au înrăutățit. La servicii-turism, IT, transport și altele de acest fel, am câștigat mai puțin din exterior decât anul trecut. Iar la venituri, am plătit mai mult: companiile străine care activează în România și-au trimis mai mulți bani acasă sub formă de profituri, și am achitat mai multe dobânzi pentru împrumuturile luate din exterior.

Pe scurt: îmbunătățirea de ansamblu vine din comerțul cu mărfuri, dar e „mâncată” parțial de faptul că România plătește tot mai mult pentru că este îndatorată față de străinătate – și această presiune va crește în timp, nu va scădea.

Investițiile străine directe: semnal pozitiv

Companiile și investitorii străini au adus în România aproximativ 1,1 miliarde euro în primele două luni ale anului, față de 854 milioane euro în aceeași perioadă din 2025.

Asta înseamnă o creștere de aproape o treime – bani investiți efectiv în firme românești sau reinvestiți ca profituri în loc să fie trimiși acasă. E un semnal că România rămâne atractivă pentru investitori, cel puțin deocamdată.

Datoria externă continuă să crească, dar structura e rezonabilă

România datorează în total aproape 230 de miliarde de euro în exterior – cu 1,5 miliarde mai mult decât la finele lui 2024.

E o sumă mare, dar ce contează și cum este structurată: aproximativ 80% din datorie este pe termen lung, adică nu trebuie rambursată în grabă. Doar 20% e pe termen scurt, iar această parte chiar a scăzut ușor. Este ca diferența dintre un credit ipotecar pe 30 de ani și un descoperit de cont: primul e gestionabil, al doilea poate deveni o problemă rapidă dacă nu ai bani lichizi.

Rezervele BNR acoperă ce trebuie acoperit

BNR are suficienți bani în rezervă cât să acopere toate datoriile externe care ajung la scadență în următoarele 12 luni — și chiar puțin peste (107% acoperire, față de 104% la finele lui 2024). Cu alte cuvinte, dacă mâine ar trebui să plătim tot ce datorăm pe termen scurt, am putea face asta doar din rezerve.

Rezervele acoperă și importurile pentru aproximativ 6-7 luni – mai mult decât acum o jumătate de an. Ambele cifre arată că România nu e vulnerabilă la un șoc de lichiditate extern imediat.

Concluzie: progres real, dar fragil

Datele din februarie 2026 arată o ușoară ameliorare față de aceeași perioadă a anului trecut, în special la contul curent și la atragerea de investiții străine. Indicatorii de lichiditate externă s-au îmbunătățit marginal.

Totuși, deficitul extern rămâne substanțial, datoria externă totală continuă să crească în termeni absoluți, iar veniturile primare negative semnalează costul crescând al finanțării externe.

Privind prin lentila comunicatului S&P de la începutul lui aprilie, care cere tocmai o reducere semnificativă a deficitelor extern și fiscal pentru a stabiliza perspectiva ratingului, aceste cifre arată că direcția e corectă, dar ritmul de ajustare rămâne insuficient pentru a intra în zona de confort.