Bataie de joc si scandal national sau buna practica economica?

Hotnews.ro publica azi o scrisoare deschisa catre premierul Mihai Razvan Ungureanu si ministrul economiei, Lucian Bode, semnata de mai multi reprezentanti ai societatii civile, prin care se cere oprirea contractelor preferentiale cu energie care defavorizeaza companiile statului. Pentru cei care nu au urmarit atent, este un episod din eterna proveste a „baietilor destepti” din sectorul energetic.

Scrisoarea sugereaza autoritatilor din puterea executiva sa solicite ca reprezentantii statului in Adunarea Generala a Actionarilor si Consiliile de Administratie ale tuturor companiilor de stat (Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Turceni, Rovinari, Craiova, ELCEN etc.) sa nu aprobe incheierea unui contract in defavoarea propriilor companii, la preturi mult mai mici decat ar putea obtine actionand competitiv pe bursa deschisa de energie (OPCOM).

Argumentand aceasta pozitie, scrisoarea zice lucruri destul de interesante si grave:

„In urma cu o saptamana, presa a semnalat intentia Nuclearelectrica de a aproba in Consiliul de Administratie un contract de vanzare de energie catre Arcelor Mittal in afara OPCOM (…) Decizia a fost oprita ca urmare a presiunilor organismelor internationale si ale presei. Cu toate acestea, se pare ca s-a gasit o varianta prin care sa se obtina acelasi pret prin manipularea pietei OPCOM, pentru a parea ca angajamentele se respecta. Manipularea de preţ este evidentă şi a mai fost folosită în trecut (2008) în relaţia cu Hidroelectrica, producând pierderi masive în bugetul acestei companii, bugetul statului şi ducând la distorsionarea preţului de piaţă pentru doi ani de zile.”

„Aprobarea unui contract la preturi sub nivelul pietei este in defavoarea cetateanului-acţionar, afecteaza valoarea companiilor de stat si incalca angajamentele Romaniei fata de Fondul Monetar International.”

Daca permit reprezentantilor statului sa aprobe un astfel de contract, premierul si ministrul economiei, „vor fi direct responsabili pentru o pierdere de 146,2 milioane RON din profitul potential al acestor companii… performanta managementului viitor la Nuclearelectrica, Hidroelectrica si Complexul Oltenia va fi serios limitata de o decizie de vanzare a unei cantitati uriase de energie la pret sub piata, cu efecte negative timp de 2 ani”.

Pentru o mai buna imagine asupra argumentului, vezi aici textul scrisorii.

Indiferent de ce credem depre pozitia exprimata in scrisoare, trebuie sa cadem de acord ca avem aici de a face cu o problema cu adevarat serioasa. Nu una din gainariile cu care isi ocupa timpul si limitatele resursele de concentrare mass media noastre. Vorbim de o chestiune de mare importanta atat

(a) in termeni cantitativi (purul impact al magnitudinii fenomenului si efectului de propagare in economie al acestui tip de manipulari ale pietei energiei) cat si

(b) in termeni structurali-politici (reteaua de interese si influenta asociata cu astfel de tranzactii si impactul distorsionant al acestui tip de retele asupra sistemului politic al tarii).

Tocmai pentru ca este o chestiune atat de importanta, ne asteptam ca sa nu starneasca niciun ecou in mass media. Este anticipabil ca demersul in sine sa fie intai ignorat si apoi -daca totusi va deveni cat de cat vizibil- sa fie ridiculizat, si supus unei strategii de decredibilizare.

Sa nu lasam ca acesta sa se intample. Sa repetam: e o problema cu adevarat importanta, nu o gainarie de presa. Afecteaza profund politica si economia tarii. Este ceva ce merita o dezbatere serioasa. Sa o tratam ca atare.

Daca e dezbatere, atunci sa sa notam ca ar trebui sa avem articulate doua puncte de vedere: pro si contra.

Am vazut din scrisoare argumentele contra. Din ele retinem ca preeminent argumentul pur economic: distorsiunea indusa intr-un sector cheie al economiei si efectele de propagarea in alte sectoare si subsectoare. Implicit este insa prezent si un argument politic: Formarea in jurul acestor decizii si procese distorsionante a unor nuclee paraziare („baietii destepti”) care fara efort si fara sa aduca o valuare adaugata economiei nationale, se imbogatesc. Mai mult, isi folosesc banii astfel obtinuti pentru consolidarea pozitiei, cumpararea de putere politica si perpetuarea acestui sistem.

Cele de mai sus, par doua argumente solide, bine ancorate atat in teoria economica (teoria echilibrului pietei si corolariile ei privind efectele distorsiunilor acesteia) cat si in economia politica (efectele public choice ale rent seeking-ului).

In fata acestei evidente, nu poti sa nu recunosti o situatie clasica, de manual. Beneficiile interventiei manipulatorii-distorisionante a statului sunt concentrate intr-un grup restrans de beneficiari, bine organizat. Nota de plata este insa dispersata, difuza. Propagata prin sistemul de preturi si legaturi inter-firme si inter-industrii catre populatia larga, e mai greu de identificat nemijlocit. Sa nu ne amagim insa, cand vinzi ceva sub pretul pietei -orice, chiar si energie!- oricat de absurd ar parea unora, are loc o pierdere. Cineva plateste cumva pentru asta, niste resurse sunt re-alocate din niste buzunare in altele.

Acum cineva poate sa zica, bine dar astfel salvam locuri de munca la Gala…

Citeste tot articolul si comenteaza pe Contributors.ro