BILANT: Sapte ani cu Sorin Oprescu la carma Primariei Capitalei. Marile proiecte de infrastructura si marile scandaluri

Cei sapte ani cu Sorin Oprescu primar le-au adus bucurestenilor o serie de mari proiecte de infrastructura, modernizarea centrului vechi, eliminarea maidanezilor dupa uciderea unui copil de patru ani, dar si cateva mari restante in privinta utilitatilor si transportului. Nu in ultimul rand, Oprescu lasa in urma cateva scandaluri uriase de coruptie si mari semne de intrebare.

• Citeste analiza completa a activitatii de primar a lui Sorin Oprescu

Poate cea mai mare realizare a primarului Sorin Oprescu din cel de-al doilea mandat este faptul ca a scapat Bucurestiul de maidanezi. Chiar daca modul a fost controversat (30.000 de caini eutanasiati din cei 60.000 estimati), Capitala a rezolvat aceasta problema care trena de peste zece ani. Printre realizarile primarului Oprescu se numara si mai multe proiecte de infrastructura – Pasajul Pipera, Pasajul de la Mihai Bravu, terminarea Pasajului Basarab, strazile din Centrul Istoric al Capitalei, strapungerea Doamna Ghica-Chisinau si Arena Nationala.

Desi a investit foarte multi bani in infrastructura, edilul poate fi acuzat de o lipsa de viziune la acest capitol in sensul ca a a incurajat doar transportul cu masina personala; Bucurestiul are doar 10 km de piste pentru biciclete, desi edilul a cheltuit peste 10 milioane de euro pe piste de bicicleta desfiintate, iar transportul public este aproape in faliment. Una dintre cele mai controversate afaceri din administratia Oprescu este inchirierea sediului unde Primaria Capitalei isi desfasoara activitatea, pentru care institutia a platit chirie circa 11 milioane de euro in loc sa cumpere cladirea.

• Bilant infrastructura

Proiecte finalizate

Pasajul Basarab

La acest capitol, printre marile realizari ale primarului Sorin oprescu se numara finalizarea lucrarilor la Pasajul Basarab. Pasajul a fost inaugurat in iunie 2011, dupa mai bine de 5 ani de la inceperea lucrarilor, investitia ridicandu-se la 240 de milioane de euro. Acesta are o lungime de 2 kilometri, sustine 4 benzi de circulatie si 2 linii de tramvai pe centru si a inchis inelul principal de circulatie a Capitalei. Pregartirile pentru construirea pasajului au inceput in 2004, in timpul mandatului lui Traian Basescu, acesta obtionand finantare de la BEI pentru proiect. In 2007, in timpul mandatului lui Adriean Videanu au inceput efectiv lucrarile la pasaj si trebuiau finalizate in octombrie 2009.

In 2008, noul edil-sef al Capitalei, Sorin Oprescu, a preluat lucrarile intarziate cu 18 luni, iar lucrarile au fost finalizate abia in iunie 2011. Citeste aici mai mult.

Pasajul Mihai Bravu

Pasajul Mihai Bravu, o alta lucrare de infrastructura foarte importanta,a fost inaugurat in octombrie 2014, dupa o investitie de circa 180 milioane lei. Lucrarile de contruire au inceput in 2010 si trebuiau finalizate in vara anului 2012, insa contractul cu primul constructor – Romstrade – a fost reziliat fiindca firma a intrat in insolventa, iar municipalitatea a facut o noua licitatie pentru finalizarea lucrarii. La final pasajul a fost cu 30 milioane lei mai scump. Citeste aici mai mult.

Pasajul Pipera

In aprilie 2012, primarul Sorin Oprescu inaugura pasajul rutier suprateran de la Pipera, un proiect de circa 32 milioane de euro. Lucrarile la pasaj si la largirea Soselei Pipera au inceput in luna august 2010 si aveau un termen contractual de finalizare de 18 luni, adica februarie 2012. Pasajul Pipera incepe pe Soseaua Pipera, inainte de intersectia cu bd. Barbu Vacarescu, traverseaza bd. Barbu Vacarescu, Calea Floreasca si ajunge la sol cu 200 de metri inainte de intersectia Soselei Pipera cu bd. Nicolae Caramfil. In cadrul acestui proiect, municipalitatea a largit si Soseaua Pipera de la o banda la doua benzi pe sens. Citeste aici mai mult.

Strapungerea Doamna Ghica – Chisinau

Primaria Capitalei a inaugurat, in decembrie 2012, strapungerea Doamna Ghica – Chisinau, cu o intarziere de circa 4 ani. Artera are o lungime de 1,8 km si face legatura intre Soseaua Colentina si Cartierul Pantelimon. Pana acum, soferii puteau ajunge dintr-o parte in alta ocolind pe Soseaua Fundeni sau Mihai Bravu.

Lucrarile la strapungerea Doamna Gica Chisinau au inceput in 2006, pana in 2008 realizandu-se circa 55 la suta din lucrare, potrivit municipalitatii. Din vara anului 2008 santierul a ramas abandonat din cauza unor neintelegeri intre Primaria Capitalei si constructorul care executa lucrarea – compania Lena Construcoes. Primarul Sorin Oprescu a declarat in mai multe randuri ca lucrarile au fost oprite datorita exproprierilor dar si din cauza evaluarii incorecte a devizului initial care ar fi fost cu 250% mai mare decat s-a prevazut initial.

Dupa doi ani de negocieri cu constructorul, municipalitatea a decis rezilierea contractului, in octombrie 2010 fiind trimisa notificarea. Pentru lucrarile realizate pana in momentul respectiv s-au platit circa 30 milioane lei. In toamna anului 2011 s-a desemnat prin licitatie constructorul care a continuat lucrarea, contractul fiind atribuit consortiului SCT Bucuresti SA – TECNIC Consulting Engineering Romania SRL pentru suma de circa 37,5 milioane lei. Citeste aici mai mult.

Diametrala Buzesti Berzei-Uranus

Primaria Capitalei a inaugurat la inceputul anului 2014 primul segment din diametrala Buzesti-Berzei-Uranus, cuprins intre Piata Victoriei si Vasile Parvan. Lucrarea a vizat extinderea celor doua strazi la doua benzi pe sens plus linie de tramvai. Reprezentantii municipalitatii au declarat ca aceasta artera este necesara deoarece constituie o alternativa la Calea Victoriei si bd. Magheru, urmarindu-se astfel decongestionarea centrului Capitalei.

Lucrarea a inceput in decembrie 2009 si se ridica la circa 160 milioane de lei/35 milioane de euro. Acesta este unul dintre cele mai controversate proiecte facute de Primaria Capitalei deoarece municipalitatea a demolat mai multe cladiri monument istoric existand suspiciuni de ilegalitate.

Pentru construirea acestui drum au fost demolate 90 de case, printre care si cladiri monument istoric si au fost expropriate circa 1000 de persoane.Cea mai importanta cladire demolata pentru construirea acestui drum a fost Hala Matache. Cladirea a fost demolata in martie 2013, dupa lasarea noptii si pe cod portocaliu de ninsoare. Primarul Oprescu a promis ca o va reconstrui pe alt amplasament. Alte doua cladiri importante puse la pamant au fost Berzei 81 si 89. Si in cazul acestora, edilul a promis ca le va reconstrui insa pana acum acest lucru nu s-a intamplat.

Mai mult, inaugurarea s-a facut desi in urma cu cateva zile Tribunalul Bucuresti a suspendat planurile de urbanism care stabileau traseul drumului si autorizatiile de construire pentru segmentul cuprins intre bd. Calea Grivitei si Dinicu Golescu. Citeste aici mai mult.

Modernizare bd. Liviu Rebreanu

La finalul anului 2013, Primaria Capitalei a terminat lucrarile de reabilitare a bulevardului Liviu Rebreanu, portiunea cuprinsa intre bd. Nicolae Grigorescu si bd. Camil Ressu. Au fost refacute partea carosabila, trotuarele si linia de tramvai, s-au amenajat parcari in spic pe marginea drumului si s-au trasat marcajele rutiere. Pistele de biciclete au fost amenajate pe trotuar, pe anumite portiuni. Lucrarea avea termen de finalizare luna noiembrie 2013, iar investitia se ridica la 17 milioane de euro. Citeste aici mai mult.

Anul urmator ureaza sa fie reabilitata si portiunea cuprinsa intre bd. Nicolae Grigorescu si 1 Decembrie 1918. La inceputul acestui an, Consiliul General al Municipiului Bucuresti a aprobat culoarul de expropriere pentru largirea bd. Liviu Rebreanu intre bd. Nicolae Grigorescu si 1 Decembrie 1918, urmand sa fie expropriati 3951 mp teren si 167 mp constructii, iar despagubirile se ridica la 6 milioane lei. Citeste aici mai mult.

• Proiecte in lucru

In prezent mai sunt in lucru pasajele rutiere subterane de la Piata Presei, Piata Sudului si pasajul peste Dambovita de pe bd. Nicolae Grigorescu, toate avand termen de finalizare in acest an.

Pasajul subteran de la Piata Presei ar urma sa fie finalizat in urmatoarele saptamani, acum facandu-se ultimele retusuri. Lucrarile la Pasajul rutier subteran de la Piata Presei Libere au inceput in martie 2014 si trebuiau terminate in 9 luni. Initial, reprezentantii municipalitatii au spus ca lucrarile se vor finaliza la sfarsitul anului 2014, apoi au mutat termenul in primavara anului 2015. Licitatia pentru construirea Pasajului rutier de la Casa Presei a fost atribuita pe 8 mai 2011 consortiului SC Apolodor Demolari, Eurovia Construct International, TEHCON & Edilitare si Infrastructura si SC Consitrans SRL, valoarea contractului fiind de 60.422.928 lei. Citeste aici mai mult.

Inca de la anuntarea proiectului, atat societatea civila cat si Ordinul Arhitectilor din Bucuresti s-au opus construirii Pasajului de la Piata Presei Libere pe motiv ca acesta ar distruge bd-ul Kiseleff si este inutil.

Pasajele de la Piata Sudului si de la Nicolae Grigorescu ar urma sa fie finalizate spre sfarsitul anului 2015.

Modernizare Sos Iancului-Pantelimon

Lucrarile de modernizare ale celor doa sosele au inceput la jumatatea lunii iunie 2013. Reprezentantii Primariei Capitalei promiteau ca vor finaliza lucrarile la acest bulevard in toamna anului 2014. Lucrarile de reabilitare a Sos. Iancului si Pantelimon se ridica la circa 70 milioane de euro, iar licitatia a fost castigata de consortiul alcatuit din firmele Tehnologica Radion, TIAB si Via Proiect.

De cand au inceput lucrarile pe Sos. Pantelimon, zeci de tei au fost taiati, intre Granitul si Sos. Morarilor. Desi in loc s-au plantat pui de platani, mai multi cetateni din cartierul Pantelimon sunt nemultumiti de decizia Primariei deoarece teii aveau 40-50 de ani, iar platanii mai au cel putin zece ani pana vor creste.

Pe langa modernizarea celor doua sosele, la capatul Soselei Pantelimon, in fata magazinului Cora va fi construit o statie uriasa, unde vor opri toate mijloacele de transport din zona, respectiv autobuzul, tramvaiul si microbuzele. Cand va fi gata noua linie de metrou Pantelimon-Universitate, statia va fi conectata si cu acest mijloc de transport. Astfel pietonii nu vor mai fi nevoiti sa traverseze si ca sa schimbe mijloacele de transport. In apropierea statiei va fi construita si o parcare park&ride, conectata cu statia, unde cei care vin din afara orasului sa-si poata lasa masina si sa mearga mai departe folosind mijloacele de transport in comun. Citeste aici mai mult.

In prezent, lucrarile la Sos. Iancului sunt aproape gata, insa pe Soseaua Pantelimon mai este foarte mult de lucru. La inceputul acestui an era gata doar 25% din lucrare.

Podul de la Ciurel si strapungerea spre A1

Primaria Capitalei a demarat lucrarile la drumul expres spre Autostrada Bucuresti-Pitesti in 2010, iar potrivit documentelor prezentate la vremea respectiva, artera, de 8,3 km, ar fi urmat sa faca legatura intre Splaiul Independentei si autostrada A1. Licitatia pentru executarea lucrarii a fost castigata de catre consortiul JV Bogl – Astaldi – Euroconstruct -Tehnologica si Proiect Bucuresti, termenul estimat pentru finalizare fiind de 35 luni, de la inceperea lucrarii, respectiv anul 2014.

Lucrarile la pasajul de la Ciurel au inceput, in baza unei autorizatii emise in regim de urgenta, si fara sa existe un Plan Urbanistic Zonal aprobat de Consiliul General al Municipiului Bucuresti (Planul urbanistic a fost aprobat abia in august 2012) care sa stabileasca exact traseul bulevardului, asa cum prevede legea, si fara sa existe o dezbatere publica serioasa asupra necesitatii proiectului si daca cetatenii din zona doresc sau nu un asemenea proiect. In plus, desi reprezentantii municipalitatii au spus ca se vor expropria 40 de hectare de teren, cetatenii din zona nu stiau cine va fi expropriat si nici in ce conditii. De asemenea, lucrarile au inceput fara sa existe banii necesari, iar la cateva luni dupa ce a inceput santierul, au fost sistate din lipsa de fonduri, din pasaj fiind realizat doar un pilon si fundatia pentru altul.

Consilierii generali ai Capitalei au aprobat, la sfarsitul lunii august 2012, traseul noului drum expres spre Autostrada Bucuresti-Pitesti (penetratia Splaiul Independentei – Ciurel – Autostrada Bucuresti – Pitesti), desi lucrarile la Pasajul Ciurel, parte din proiect erau incepute inca din 2010.

Potrivit Planului Urbanistic Zonal aprobat de consilieri drumul expres va porni de la intersectia bd. Virtutii cu Splaiul Independentei, va merge pe langa Lacul Morii pana la intersectia cu bd. Uverturii, dupa care trece pe langa statia de tratare a apei Rosu-Militari si iese din Bucuresti prin comuna Chiajna. Traverseaza Centura Capitalei, trece prin Comuna Dragomiresti-Vale si iese in A1, la km 13, Pod Ciorogarla.

Cetatenii din zona si societatea civila au declarat in nenumarate randuri ca se opun proiectului din urmatoarele motive:

– este inutil, existand variante mai ieftine si care s-ar putea realiza mult mai rapid. „Printre solutii se numara realizarea unei strapungeri care sa continue strada Preciziei pana in centura Capitalei, realizarea unei strapungeri pe strada Liniei, unde se afla o cale ferata abandonata si unde nu ar fi nevoie de expropieri pentru realizarea drumului pana la centura. O alta solutie ar fi realizarea unei strapungeri in continuarea bulevardului Timisoara, aceasta ar avea cateva sute de metri pana la centura si s-ar putea realiza foarte rapid. Toate aceste rute alternative ar duce la decongestionarea bulevardului Iuliu Maniu, fara sa fie nevoie de acest proiect megalomanic (drumul expres spre autostrada A1, n.r.)”, a declarat Victor Rausse, unul dintre cetatenii afectati de proiect.

– nu va duce la rezolvarea problemelor de trafic, aglomerand centrul Capitalei. „Acest PUZ decongestioneaza intr-adevar bd-ul Iuliu Maniu, dar va conduce tot traficul spre centrul Capitalei, deoarece soferii care vin de pe A1 si de pe soseaua de centura vor trece podul de la Ciurel, vor merge pe Splaiul Independentei si vor trece prin zona Unirii spre autostrada Bucuresti – Constanta. De asemenea, drumul va crea o descarcare majora pe soseaua Virtutii, un drum important care leaga Drumul Taberei de nordul Capitalei”, a mai declarat Rausse.

– trece la doar 7 metri de uzina de apa de la Rosu, unde sunt niste bazine imense de apa descoperite pe care smogul facut de masinile de pe drum le vor polua.

– proiectul nu are studiu de trafic, singurul studiu in acest sens fiind JICA, un studiu realizat de japonezi in 2000 si care nu recomanda acest proiect drept o solutie viabila.

Tribunalul Bucuresti a anulat, in iulie 2012, prima autorizatie de construire pentru pasajul de la Ciurel, emisa de Primaria Capitalei in regim de urgenta. Procesul a fost pornit de un proprietar din zona, Danes Mihai. In noiembrie 2013, sentinta a devenit definitiva.

In februarie 2013, si Planul Urbanistic Zonal care stabileste traseul drumului a fost suspendat in instanta, de un grup de cetateni din zona care nu sunt de acord cu acest proiect. Intre timp insa, sfidand cetatenii si instanta, Primaria Capitalei a emis o noua autorizatie pentru acest pasaj, in august 2013.

Tribunalul Bucuresti a anulat pe 4 noiembrie 2014 Planul Urbanistic Zonal care stabileste traseul drumului expres spre Autostrada A1, ce ar urma sa porneasca de la Ciurel si sa ajunga la autostrada, dincolo de soseaua de centura. In acest PUZ este trecut inclusiv Pasajul de la Ciurel. Procesul a fost intentat de mai multe familii care detin proprietati pe traseul acestei artere. Sentinta nu este definitiva. In plus, prima autorizatie de construire emisa pentru pasajul de la Ciurel, parte din drumul expres, a fost anulata de instanta, insa Primaria Capitalei a emis inca doua autorizatii pentru a putea continua lucrarea. Acum s-a cerut in instanta si anularea ultimei autorizatii.

Cu toate acestea, lucrarile la Pasajul de la Ciurel au fost reluate in 2014, iar in prezent pe santier se lucreaza. Ion Dedu, seful directiei de Infrastructura din Primaria Capitalei a declarat la inceputul acestui an ca lucrarea va fi gata la sfarsitul lui 2015, inceputul lui 2016. La inceputul acestui an era finalizata doar 10-15% din lucrare, potrivit autoritatilor. Citeste aici mai mult.

• Restante

Autostrada suspendata

In campania electorala din 2008, Sorin Oprescu, candidat la primarie, promitea bucurestenilor ca va face in 2 ani o autostrada suspendata care va traversa Capitala de la Nord la Sud pentru a scapa urbea de traficul sufocant. Dupa ce a fost ales primar general, Oprescu a mutat proiectul autostradazii suspendate la sol, pe bd. Buzesti, unde se faceau lucrari de largire a strazii, pana la Vasile Parvan. Intrucat presa si electoratul nu au fost multumiti de aceasta varianta, dupa 4 ani de mandat Oprescu a prezentat alt proiect – inelul median al Capitalei – o sosea de 13,5 km, paralela cu inelul de cale ferata, intre Colentina si Lacul Morii. Acest proiect a fost aprobat de Consiliul General al municipiului Bucuresti in noiembrie 2013 si costa nu mai putin de 1,6 miliarde de euro. Intrucat este o suma colosala pentru bugetul Capitalei, Oprescu a declarat ca o va face cu investitori chinezi. La inceputul anului 2014, Oprescu a declarat pentru HotNews.ro ca a gasit un investor pentru realizarea proiectului insa nu a spus cine. Cert este ca in cei 7 ani de mandat Oprescu nu si-a dus la indeplinire promisiunea.

Singurele care au avut de castigat pana acum sunt doar firmele care au facut proiectul si care primesc pentru el 12 milioane de lei – circa 3 milioane de euro. Proiectul inelului median este realizat de un consortiu de 5 birouri de proiectare: Proiect Bucuresti, Ecoterra, Metroul SA, Western Outdoor si Alpha Studio. Acest consortiu a fost desemnat in urma unei licitatii publice, valoarea de proiectare fiind de circa 12 milioane de lei. La firmele Wester Outdoor si Alpha Studio sunt actionari doi dintre membri Comisiei Tehnice de Urbanism de pe langa Primaria Capitalei: Sorin Gabrea si Vlad Cavarnali. Citeste aici mai mult.

Largirea str. Fabrica de Glucoza

O alta mare restanta a primarului Sorin Oprescu este largirea strazii Fabrica de Glucoza un proiect promis de edil inca din 2010, dar nerealizat nici pana in prezent. Largirea strazii este necesara pentru preluarea traficului de pe autostrada A3 care ar trebui sa intre in Capitala in curand. Consiliul General al Municipiului Bucuresti a alocat din bugetul Primariei Capitalei pe anul 2015, circa 55 milioane lei pentru largirea strazii Fabrica de Glucoza. In plus, la inceputul acestui an, CGMB a aprobat culoarul de exproprieri pentru acest proiect, dupa aproape doi ani de scandal intre consilierii generali si primarul general, acestia fiiind nemultumiti de costurile foarte mari ce urma sa le plateasca municipalitatea pentru a intra in posesia terenurilor. In final costurile aferente exproprierilor au scazut de la 120 milioane lei la 48 milioane lei, iar proiectul a primit unda verde. Primarul Capitalei, Sorin Oprescu, a declarat in aprilie 2015 ca lucrarile de largire a strazii Fabrica de Glucoza vor incepe in acest an. Licitatia pentru demararea constructorului se afla in desfasurare. Citeste aici mai mult.

Largirea str. Prelungirea Ghencea

O alta restanta o reprezinta largirea strazii Prelungirea Ghencea la doua benzi pe sens. In 2007, Consiliul General al Municipiului Bucuresti a alocat circa 400 milioane de lei pentru largirea bulevardului Prelungirea Ghencea la 3 benzi pe sens plus trotuare de cinci metri, pana la limita administrativa a orasului. In 2013, primarul general al Capitalei, Sorin Oprescu, promitea ca lucrarile vor incepe in 2014 si se vor finaliza pana in 2016. Desi au trecut aproape 8 ani de cand a inceput sa se discute despre acest proiect, pana acum nu s-a facut nimic. Cetatenii din Prelungirea Ghencea au protestat de mai multe ori anul trecut, nemultumiti ca primarul Sorin Oprescu si premierul Victor Ponta nu s-au tinut de promisiune.

In bugetul Primariei Capitalei pe anul 2015, s-au alocat pentru aceasta lucrare circa 70 milioane de lei ceea ce da sperante ca lucrarile ar putea incepe in acest an.In urma cu cateva luni reprezentantii municipalitatii au anuntat ca proiectul a fost regandit urmand ca artera sa aiba doua benzi de circulatie pe fiecare sens fata de trei initial, trotuare de 1,5 m si piste pentru biciclisti, pe ambele sensuri.

In prezent, pe Prelungirea Ghencea, circulatia rutiera se desfasoara pe cate o banda pe sens, blocajele se intind pe zeci de metri, nu exista trotuare, nu sunt amenajate statii RATB, iar cand ploua nu ai pe unde sa pasesti din cauza noroaielor. Citeste aici mai mult.

Scandal coruptie

In iunie 2014, Madalin Dumitru, fostul sef al Directiei Infrastructura din Primaria Capitalei, a fost arestat preventiv, fiind acuzat de procurorii anticoruptie ca cerea comisioane pentru contracte derulate de municipalitate.

Anchetatorii au aratat, in referatul prin care au cerut arestarea preventiva, ca „este cert ca inculpatul Dumitru Madalin Ionica pretindea comisioane pe contractele derulate de Primaria municipiului Bucuresti, fapt ce explica sursa de finantare a achizitiilor de bunuri mobile si imobile pe numele sau si al altor persoane, in conditiile in care venitul declarat de inculpat nu acopera cheltuielile cu autoturismele utilizate, excursiile in strainatate, concediile de lux”.

Astfel, potrivit procurorilor, in declaratia de avere din 4 noiembrie 2008, Madalin Dumitru a declarat ca are in proprietate: un teren in localitate Moroeni, judetul Dambovita; un teren intravilan, o casa si trei apartamente in Bucuresti; un spatiu comercial in localitatea Niculesti, judetul Dambovita; o casa in Voluntari, judetul Ilfov.

Procurorii au precizat ca in 3 februarie a fost dispusa in acest caz inceperea urmaririi penale pentru efectuare de operatiuni financiare, ca acte de comert, incompatibile cu functia si incheierea de tranzactii financiare utilizand informatii obtinute in virtutea functiei, abuz in serviciu si luare de mita, fapte in legatura cu procedurile de achizitie si contractele derulate de Primaria Capitalei in perioada 2010 – 2014, contractarea si subcontractarea lucrarilor aferente proiecte: „Diametrala N-S strapungere str. Buzesti – str. Berzei – str. Uranus”; „Reabilitarea infrastructurii de baza in Centrul istoric al municipiului Bucuresti”; „Reteaua metropolitana de fibra optica a municipiului Bucuresti pentru telecomunicatii – Net City”; „Pasaj subteran Piata Presei Libere”; „Modernizare strazi cu lunii de tramvai – obiectiv 5 – Soseaua Tunari”; „Reabilitarea Infrastructurii educationale in municipiul Bucuresti”; concesiune serviciu public de iluminat in Capitala.

Potrivit anchetatorilor, Madalin Dumitru s-a folosit de atributiile ce ii reveneau in emiterea autorizatiilor, avizelor, realizarea procedurilor de achizitie, derularea contractelor pentru a-i determina pe antreprenori sa-i remita foloase necuvenite.

In referatul prin care au cerut arestarea, procurorii au mai aratat ca, prin prisma atributiilor ce ii reveneau, Madalin Dumitru „are posibilitatea de a influenta martorii si de a zadarnici cercetarile”.

DNA a mai aratat ca Madalin Dumitru a luat mita doua masini de lux, 50.000 de euro si 9.000 de lei, de la doua firme, pentru a le obtine lucrari in subcontractare si a receptionat lucrari neefectuate la Pasajul Baneasa, fiind decontati in plus 701 metri de parapet.

Reabilitare centrul istoric al Bucurestiului

In 2012, Primaria Capitalei a terminat lucrarile de reabilitare a celor 14 strazi din zona Pilot a Centrului Istoric (zona cuprinsa intre Calea Victoriei – bd. Elisabeta – bd. IC Bratianu si Splaiul Independentei).

Lucrarile au inceput in aprilie 2007, iar pana in luna septembrie s-au realizat lucrarile pe 2 strazi, Lipscani si Smardan, si a inceput descarcarea arheologica pe celelalte. In iunie 2008, Sorin Oprescu a devenit primarul Capitalei. In octombrie, firma Sedesa a sistat lucrarile pe motiv ca Primaria Capitalei nu a mai platit. La vremea respectiva, reprezentantii firmei Sedesa declarau ca au executat lucrari de 10,5 mil. Euro, iar Primaria a achitat doar 8,4 milioane. In replica, primarul Sorin Oprescu a declarat ca va rezilia contractul cu aceasta companie deoarece este pagubos pentru municipalitate si nu s-a respectat termenul de finalizare al lucrarilor. „Revin si spun ca lucrarile de reabilitare a celor 14 strazi trebuiau finalizate in aprilie 2008, acum sunt reabilitate doar 4. Am facut o analiza temeinica a executiei lucrarilor si a platilor facute. Si am constatat ca s-au executat lucrari neprinse in contract si se solicita milioane de euro in plus”, a declarat Oprescu la vremea respectiva. In octombrie 2009, Primaria Capitalei a reziliat contractul cu firma Sedesa.

Dupa rezilierea contractului municipalitatea a impartit cele 14 strazi in doua pachete – strazi incepute si neterminate si strazi cu lucrarile neincepute. Ultimul pachet a fost impartit in 3 loturi. Potrivit site-ului public de licitatii, contractele de atribuire a lucrarilor au fost semnate la inceputul anului 2011.

Pachetul 1: str. Lipscani, Zarafi, Smardan, Filliti si Tonitza;

Castigator licitatie: asocierea Apolodor Grup Construct si Engineering Design;

Valoare contract: circa 4 milioane de lei/1 milion de euro fara TVA;

Pachetul 2:

Lot 1: str. Postei si Stavropoleos;

Castigator licitatie: asocierea Apolodor Grup Construct si Engineering Design;

Valoare contract: circa 2,3 milioane lei/500.000 de euro fara TVA;

Lot 2: str. Covaci, Gabroveni, Selari, Soarelui si Pasaj Francez;

Castigator licitatie: asocierea Apolodor Grup Construct si Engineering Design;

Valoare contract: circa 4,5 milioane lei/1 milion de euro fara TVA;

Lot 3: Caldarari, Sepcari si Piata Sf. Anton;

Castigator licitatie: asocierea Apolodor Grup Construct si Engineering Design;

Valoare contract: circa 3,5 milioane lei/750.000 de euro fara TVA;

Pentru achizitionarea mobilierului stradal s-a facut o noua licitatie in iulie 2011: Castigator: Gradinariu Import-Export;

Valoare contract: circa 4,5 milioane de lei/1 milion de euro fara TVA.

Investitii pentru pietoni

O alta realizare a primarului Sorin Oprescu este ca in timpul celui de-al doilea mandat a reabilitat trotuarele de pe marile bulevarde din centrul Capitalei: bd. Magheru, Calea Victoriei, bd. Regina Elisabeta.

Piste pentru biciclete

Bucurestiul mai are in prezent circa 10 km de piste pentru biciclete, potrivit raportului Organizatiei pentru Promovarea Transportului Alternativ in Romania (OPTAR) pe anul 2015. Asta desi Primaria Capitalei, prin Administratia Strazilor, a platit 11 milioane de euro in 2008 si 2010 pentru amenajarea a 122 km de piste pentru biciclete. Pistele au fost realizate pe trotuar, prin vopsirea asfaltului, fara ca bordurile sa fie aduse la nivel si avand tot felul de obstacole pe traseu (chioscuri de ziare, florarii, stalpi, pomi, tomberoane), iar Politia Rutiera le-a inchis pentru ca nu erau sigure pentru ciclisti. In primavara anului 2014, municipalitatea a primit de la Ministerul Mediului circa 10 milioane de euro pentru a face o retea de piste pentru biciclete, iar primarul Sorin Oprescu a promis ca lucrarile se vor finaliza pana la sfarsitul anului 2014, insa acestea nici macar nu au fost incepute.

Cei 8,5 km de piste pentru biciclete in Bucuresti sunt pe urmatoarele bulevarde:

1.67 km – Strada Liviu Rebreanu

1.24 km – Strada Buzesti

2.11 km – Bulevardul Aviatorilor

0.5 km – Bulevardul Prezan

0.45 km – Strada Constantin Marinescu

2,5 km – Calea Victoriei

Singurele piste de biciclete realizate pe carosabil sunt cele de pe str. Buzesti si de pe Calea Victoriei. Pista de pe Calea Victoriei a fost inaugurata la inceputul acestui an.

Parcari

In noiembrie 2012, Sorin Oprescu a inaugurat parcarea subterana de la Universitate – zona statui – ce are circa 425 de locuri. Aceasta a fost construita in parteneriat public – privat cu firma InterParking, valoarea investitiei ridicandu-se la circa 10 milioane de euro. In plus, edilul doreste sa construiasca, cu aceeasi firma, o parcare de circa 400 de locuri sub fantana arteziana de la Facultatea de Arhitectura.

Desi parcarea de sub Piata Universitatii este functionala inca din 2012, trotuarele din zona sunt pline de masini parcate neregulamentar, iar parcarea este pe jumatate goala, municipalitatea neluand masuri care sa prioduca rezultate impotriva soferilor disciplinati.

Pe langa parcarea subterana de la Universitate, municipalitatea avea in plan sa realizeze inca 19 parcari subterane, in zonele aglomerate ale orasului, insa acest lucru nu s-a intamplat.

RADET si RATB

Mijloacele de transport in comun ale Regiei Autonome de Transport Bucuresti (RATB) arata din ce in ce mai rau si vin din ce in ce mai rar. In primavara acestui an s-a ajuns ca aproximativ 400 de mijloace de transport din cele 1.663 ale RATB nu functioneaze din lipsa pieselor de schimb. Desi RATB primeste in fiecare an de la Primaria Capitalei circa 500 milioane lei, acesti bani se duc pe subventia pentru diferenta dintre pretul real al biletului si cel platit de populatie. Pentru modernizarea flotei, doar in urmatorii 4 ani, RATB ar avea nevoie de peste 300 milioane de euro, insa deocamdata nu se stie de unde vor fi scosi acesti bani. Desi conducerea RATB este numita de Consiliul General al Municipiului Bucuresti, trebuie sa reamintim ca primarul Sorin Oprescu a fost candidat independent „sustinut de USL”, si practic avea sustinerea formatiunii politice care avea majoritate in CGMB, deci si un cuvant de spus despre ce se inampla cu regia. Citeste aici o analiza despre RATB.

In aceeasi situatie se afla si RADET, regia avand datorii de peste 3,2 miliarde lei catre ELCEN, furnizorul de energie termica. Existand mai multe sentinte de executare a datoriilor, de anul trecut, RET a avut conturile blocate si in proportie de 100% fiind de multe ori incapabila sa intervina la avarii. Acestora se adauga si datoriile catre furnizorii de gaze, existand situatii in care blocuri alimentate de la centralele regiei au ramas fara caldura.

Datoria catre ELCEN ar fi trebuit sa se stinga prin contopirea RADET cu ELCEN, aprobata de Guvern in 2012, dar care nu s-a finalizat nici pana astazi si exista sperante din ce in ce mai mici ca s-ar realiza, „neexistand vointa politica in acest sens”. RADET se afla la Primaria Capitalei, iar ELCEN la Guvern. Potrivit hotararii adoptate de Guvern, ELCEN ar fu urmat sa treaca in subordinea municipalitatii.

Daca aceasta situatie nu se rezolva, mai multe voci sustin ca bucurestenii ar putea ramane fara apa calda si caldura, practic RADET fiind ingropata in datorii.

Maidanezi

Poate cea mai mare realizare a primarului Sorin Oprescu din cel de-al doilea mandat este ca a scapat Bucurestiul de maidanezi. Chiar daca felul in care s-a petrecut acest lucru a fost unul care a stranit numeroase controverse, solutia aleasa fiind eutanasierea, din cei circa 60.000 de caini cat se estima ca sunt pe strazile Capitalei, 30.000 de caini fiind omorati, iar restul adoptati, totusi Capitala a rezolvat aceasta problema care trena de peste 10 ani. Din nefericire, in primul mandat Oprescu nu a facut nimic pentru a rezolva aceasta problema, iar decizia de a rezolva problema maidanezilor a venit dupa ce un baietel de 4 ani, Ionut, a fost omorat de caini. Primaria a cheltuit pentru controlul maidanezilor circa 3,4 milioane de euro. Citeste aici mai mult.

Urbanism

Desi primarul Sorin Oprescu a promis in campania electorala ca va proteja patrimoniul Capitalei, in cele doua mandate ale sale a semnat documentatiile de urbanism sau autorizatiile de construire pentru mai multe proiecte imobiliare controversate, printre care un bloc de 5 etaje pe strada Mantuleasa, un ansamblu de blocuri de 3 etaje pe Sos. Kiseleff, peste o copie in miniatura a gradinilor din Versailles sau un bloc de 7 etaje peste casa Spiru Haret.

Proiect imobiliar str. Mantuleasa

In plus, edilul a semnat autorizatiile pentru demolarea mai multor cladiri de peste 100 de ani vechime: un bloc de 4 etaje langa Ateneul Roman, un turn de 45 de metri la intersectia Caii Dorobanti colt cu bd. M. Eminescu, peste doua cladiri vechi de peste 100 de ani, o casa de pe strada Anton Pann nr. 29 si doua cladiri construite in 1895 si 1920 pe str. Christian Tell. Proiectul care prevede construirea unui mall si a unui bloc de 7 etaje in gradina Palatului Stirbey de pe Calea Victoriei este pe punctul de a fi avizat. Vezi aici cele mai controversate proiecte aprobate in administratia Oprescu.

In plus, consilierul primarului pe urbanism si un functionar de la directia de urbanism sunt acuzati de fapte de coruptie.

La inceputul lunii iunie 2015, Solomon Wigler, consilier personal al primarului Capitalei, Sorin Oprescu, a fost retinut de procurorii DNA fiind acuzat de trafic de influenta, in forma continuata dupa ce a primit in mai multe transe 204.000 euro de la un om de afaceri pentru a interveni pe langa consilieri din cadrul Consiliului General al Municipiului Bucuresti in vederea aprobarii unor proiecte imobiliare.

„Concret, inculpatul a primit suma totala de 150.000 euro, in patru transe, respectiv inainte si dupa votarea hotararilor respective. In acelasi scop, la data de 28 mai 2015, omul de afaceri s-a intalnit cu Solomon Wigler in biroul acestuia din urma aflat in sediul Primariei municipiului Bucuresti, ocazie cu care acesta din urma l-a asigurat pe martorul denuntator ca, in sedinta Consiliului General al Municipiului Bucuresti din ziua respectiva, au fost aprobate atat proiectul de hotarare privind acceptarea donatiei aferente unuia dintre proiecte, cat si PUZ-ul pentru unul dintre supermarketuri”, sustin procurorii. Solomon Wigler a fost surprins miercuri in flagrant de procurorii anticoruptie in timp ce primea suma de 25.000 euro in scopul mentionat.

Cateva zile mai tarziu, DNA l-a retinut pe Cosmin Metescu, functionar in cadrul Serviciul Urbanism al Primariei Municipiului Bucuresti, dupa ce a acesta ar fi cerut o mita de 40.000 de euro pentru a modifica un plan urbanistic zonal astfel incat un teren sa fie scos din categoria „spatii verzi” si a deveni construibil. Citeste aici mai mult.

Restanta revizuire PUG

Planul Urbanistic General al Capitalei a expirat in 2010, de atunci fiind prelungit in nemumarate randuri, iar sarcina municipalitatii era de a face unul nou.

Desi sarcina municipalitatii era macar de a demara procedura de revizuire inainte ca acesta sa expire abia la inceputul anului 2011, Primaria Capitalei a lansat licitatia pentru revizuirea Planului Urbanistic General. Aceasta a fost contestata dupa care anulata. In 2012 s-a lansat o noua licitatie, iar in 2013 castigator au fost desemnat de un consortiu condus de Universitatea de Arhitectura si Urbanism „Ion Mincu” si din care mai fac parte mai fac parte: Arnaiz Consultores (Spania), Intergraf, Sinergetics Corporation, AECOM Romania, Compania de Consultanta si Asistenta Tehnica. Primaria Capitalei a anuntat castigatorul la sfarsitul lunii ianuarie 2013. Valoarea de proiectare se ridica la 4,2 milioane de lei. Nioul PUG trebuie sa fie gata in 3 ani de la atribuirea contractului, adica in 2016. Vezi aici mai multe detalii despre noutatile pe care le aduce. http://www.hotnews.ro/stiri-administratie_locala-14393251-exclusiv-noul-plan-urbanistic-general-atributii-sporite-primariei-privinta-designului-cladirilor-noi-din-bucuresti.htm

Planul Urbanistic General stabileste ce se poate construi pe fiecare teren in parte din Bucuresti.

Sanatate

In 2009, s-a infiintat Administratia Spitalelor si Serviciilor Medicale Bucuresti, in subordinea Consiliului General al Municipiului Bucuresti institutie care a preluat in administrare de la Ministerul Sanatatii 19 spitale din Bucuresti. „Institutiile nou intrate in subordinea Municipalitatii erau pline de datorii, subfinantate, cu instrumentar invechit, mult sub standardele necesare practicarii unui act medical decent. Am preluat cheltuielile de baza, cele de intretinere a unitatilor sanitare astfel incat bugetul spitalelor, degrevat de aceste costuri, a putut fi utilizat rational si judicios pentru achizitia de medicamente, consumabile si cresterea calitativa a actului medical”, a declarat Oprescu la vremea respectiva.

Dupa preluare, municipalitatea a investit in repararea cladirilor in care isi desfasoara activitatea spitalele, in modernizarea spatiilor prin echiparea acestora cu instrumentar si aparatura de inalta performanta. printre spitalele la care s-au facut modernizari se numara: Spitalul Coltea, Spitalul Sfanta Maria, Spitalul Colentina, Spitalele Burghele si Cantacuzino, Spitalul de ortopedie-traumatologie „Foisor”, Spitalul Malaxa, Spitalul „Carol Davila”, Spitalul Filantropia, Spitalul „Prof. Dr. Panait Sarbu”, Spitalul „Dr. Ion Stoia”, Spitalul de psihiatrie Titan „Dr. Constantin Gorgos”.

Spatii verzi

In 2013 Primaria Capitalei a publicat Cadastrul Verde – Registrul Spatiilor Verzi un document unde sunt inventariate toate spatiile verzi din Bucuresti si din care a reiesit ca orasul are 23,21 mp de spatiu verde pe cap de locuitor. Pana in 2013, cantitatea de spatiu verde pe cap de locuitor, potrivit normelor Uniunii Europene, trebuia sa ajunga la 26 mp, insa in conditiile in care nu s-a mai construit niciun parc, iar parcurile existente sunt distruse, aceasta prevedere nu a fost respectata. Mai mult, circa 30 de hectare din parcurile din Bucuresti au fost retrocedate si risca sa fie betonate din cauza unei legi adoptate de Parlamnet in 2014 daca Primaria Capitalei nu va lua masuri in acest sens. Citeste aici mai mult.

De curand, Primaria Capitalei a scos de pe site Registrul spatiilor verzi (asa zisul Cadastru Verde), pentru a fi actualizat, in sensul scoaterii de acolo a terenurilor verzi proprietate privata, aceasta masura fiind impusa printr-un Ordin al Ministerului Dezvoltarii dat in 2010.

In plus, reprezentantii municipalitatii spun ca Registrul spatiilor verzi nu are nicio valoare juridica in sensul protectiei spatiilor verzi, reprezentand strict un inventar al arborilor de pe domeniul public. Asta in conditiile in care Primaria Capitalei a platit pentru Registrul spatiilor verzi 9.332.898 lei, iar la inceput documentul a fost anuntat drept un salvator al spatiilor verzi. Reamintim ca zeci de hectare de spatii verzi, in special cele aflate intre blocuri, au fost defrisate in ultimii ani deoarece nu erau trecute in niciun document oficial ca spatii verzi. De la aparitia Regisrului Spatiilor verzi o parte dintre primariile de sector se foloseau de acest document mentionand ca anumite terenuri sunt neconstruibile pe motiv ca figureaza ca spatii verzi in Registrul Spatiilor Verzi.

„Realizarea Cadastrului Verde este un pas inainte care opreste defrisarea Bucurestiului. E un inceput bun si o sa fie si mai bun cand se va lucra pe el”, spunea primarul Sorin Oprescu in 2011, la lansarea Registrului Spatiilor verzi.

• Sport

Arena Nationala

Primaria Capitalei a inaugurat in august 2011, stadionul National Arena, la patru ani dupa inceperea lucrarilor. Acesta are 55.000 de locuri si a costat 131 de milioane de euro (fara TVA). Citeste aici mai mult.

Primaria Capitalei a inaugurat in august 2012 parcarea supraterana de la stadionul National Arena. Aceasta are parter si trei etaje, 1250 de locuri, iar pe acoperis a fost amenajat un teren de fotbal (cu o lungime de 95 m si o latime de 45 de m) si unul multifunctional de tenis/baschet. Construirea parcarii a inceput in septembrie 2011. Licitatia pentru executarea lucrarilor a fost castigata de asocierea Bauunternehmung Granit GMBH & Unicon SA & SC Procema Engeneering. Valoarea contractului este de 35.176.000 lei fara TVA.

Academia de Tenis

In noiembrie 2014, Primaria Capitalei a inaugurat miercuri Academia de Tenis din cadrul complexului National Arena. Aceasta adaposteste sase terenuri de tenis, cu 3 tipuri de suprafete de joc, si are 1200 de locuri pentru spectatori. Academia de tenis a fost facuta de Primaria Capitalei, din bugetul local, investitia ridicandu-se la circa 1 milion de euro. Lucrarile au demarat la inceputul lunii iulie si sunt executate de asocierea de firme Unicon SA si Asix Design. Citeste aici mai mult.

Sala Polivalenta

Primarul Sorin Oprescu vrea sa construiasca o Sala Polivalenta langa stadionul National Arena. Municipalitatea a demarat deja licitatia pentru desemnarea constructorului. Sala va avea o capacitate de 12.000 de locuri pe scaune, dintre care 2000 de locuri VIP, la care se or adauga 500 de locuri noi de parcare. Valoarea investitiei se ridica la circa 60 milioane de euro.

In toamna lui 2014, Primaria Capitalei a fost obligata de Consiliul National pentru Solutionarea Contestatiilor (CNSC) sa reanalizeze ofertele depuse la licitatia pentru construirea Salii Polivalente din Bucuresti. Comisia de licitatie din cadrul municipalitatii a declarat castigatoare oferta depusa de consortiul Astaldi SPA – Euro Construct Trading 98 in valoare de circa 65 milioane euro – pentru circa 40.000 mp de sala. Initial a fost declarat castigator consortiul Strabag – Aecom Ingenieria – Comnord care a prezentat o oferta de 55 milioane euro pentru o suprafata de 37.941 mpm, dar a fost descalificat. Deocamdata nu a fost anuntat castigatorul licitatiei. Citeste aici mai mult.

Patinoarul Flamaropol

Sorin Oprescu vrea sa modernizeze si patinoarul Flamaropol, acesta fiind inchis de aproape doi ani din cauza starii avansate de degradare. patinoarul vechi va fi demolat, iar in locul sau va fi ridicata o noua cladire. Investitia preconizata este de aproximativ 23 milioane euro. Municipalitatea a demarat licitatia pentru desemnarea constructorului, inca din 2014, insa castigatorul nu a fost desemnat din cauza contestatiilor.

Pretul la apa s-a dublat din 2010 pana in prezent

In 13 ani, de cand serviciul de apa si canal din Bucuresti a fost concesionat de Primaria Bucuresti firmei Apa Nova, tariful la apa a crescut de aproape 17 ori. Doar in ultimii 3 ani pretul la aceste servicii aproape s-a dublat. Din 2010 pana in prezent, in timpul mandatului lui Sorin Oprescu, pretul platit de bucuresteni pentru apa s-a dublat. Desi bucurestenii platesc mai mult pentru aceste serviciu, exista semne de intrebare legate de modul in care Apa Nova si-a indeplinit obligatiile asumate prin contractul de concesiune.

• Citeste aici mai mult despre cum a supravegheat Sorin Oprescu contractul de concesiune cu Apa Nova si de de a crescut pretul atat de mult

Iluminatul public – capitala in bezna

In cele doua mandate ale primarului Sorin Oprescu, mai multe strazi din centrul Capitalei au ramas in bezna perioade mari de timp din cauza subfinantarii acestui serviciu public care pana la urma este unul dintre principalele semne de civilizatie intr-un oras. Astfel, nu au fost banui pentrui modernizarea retelei de iluminat care este foarte veche.

Pe de o parte, aceste lucrari trebuie facute de Luxten, firma desemnata de Primaria Capitalei sa opereze sistemul de iluminat public din Bucuresti. Pe de alta parte, nici Primaria Capitalei nu a dat partea ei de bani pentru investitii, asigurand in ultimii ani doar 30% din necesar.

In plus, sistemul de iluminat public din Bucuresti are mai multi proprietari: becurile apartin Primariei Capitalei, stalpii apartin Primariei si ENEL, la fel si reteaua. „In total, in Capitala sunt circa 120.000 de puncte luminoase. Dintre acestea 115.195 sunt gestionate de Primaria Capitalei prin Luxten. Stalpii de iluminat nu ne apartin insa in integralitate. Din cei 92.017 de stalpi, 47% apartin ENEL , 41% apartin municipalitatii, 11% RATB (regie in subordinea Primariei Capitalei) si 1% Romtelecom. In ceea ce priveste reteaua subterana din cei 3.766 km de cabluri, 67% apartin ENEL, iar restul municipalitatii”, se arata intr-un raspunsul trimis de municipalitate catre HotNews.ro.

Municipalitatea se plange ca Enel nu a facut toate investitiile asumate in contractul de privatizare. Mai mult, reprezentantii Primariei au cerut Enel sa le transfere partea de retea pe care o au in proprietate, insa societatea comerciala cere 25 milioane de euro, desi pentru modernizarea retelei sunt necesare investitii de 100 milioane de euro. Citeste aici mai mult.

• Contracte scandaloase

– achizitionarea de catre Administratia Lacuri Parcuri si Agrement din Primaria Capitalei a 16 chioscuri in valoare de 37.000 de euro fiecare;

– achizitionarea a 20 de ceasuri in valoare de 35.000 de euro fiecare;

– Primaria Capitalei a inchiriat, in 2009, fara licitatie, turnul de 14 etaje din Splaiul independentei, nr. 291-293, in suprafata de 13.536 mp si de atunci pana la inceputul anului 2014 a platit anual chirie 2,9 milioane de euro pe an, potrivit contractului de inchiriere aflat pe site-ul Primariei. Sorin Oprescu spune ca a platit chirie doar 1,2 milioane de euro pe an.

In total, pana acum, s-au platit pentru inchirierea acestui sediu, din bani publici, circa 11,6 milioane de euro, varianta din contract si circa 5 milioane de euro – varianta primarului Oprescu. Initial, primarul Sorin Oprescu a declarat ca aceasta chirie se va transforma intr-un leasing financiar, dupa expirarea perioadei de inchiriere, cladirea urmand sa devina proprietatea municipalitatii. Acest lucru nu s-a intamplat.

Firma care detine turnul unde Primaria Capitalei isi desfasoara activitatea a cerut in 2014 in instanta evacuarea institutiei. Potrivit municipalitatii, Apatel Properties, proprietarul cladirii, refuza recunoasterea prelungirii de drept a contractului de inchiriere ulterior datei de 01.02.2014 refuzand si emitere facturilor fiscale pentru contravaloarea chiriei, precum si pentru utilitati. Primaria se judeca si ea cu Apatel pentru recunoasterea contractului de inchiriere si a leasingului imobiliar. Citeste aici mai mult.

￢