Bilantul Comisiei Crin Antonescu: Presedintele Romaniei, transformat intr-o planta decorativa

Sedinta de luni a Comisiei pentru revizuirea Constitutiei s-a transformat, practic, prin amendamentele adoptate, intr-o sedinta in care rolul presedintelui a fost slabit si multe dintre atributiile sefului de stat au fost limitate sau inlaturate cu totul. Potrivit proiectului noii Constitutii, presedintele tarii va fi obligat sa numeasca ministri propusi de premier, nu va mai putea cere urmarirea penala a ministrilor si nici nu va mai putea dispune suspendarea acestora din functie. In plus, presedintele nu mai poate initia un referendum fara acceptul Parlamentului, iar prezenta presedintelui la reuniunile UE a fost limitata la doar cateva situatii. Propunerile comisiei conduse de Crin Antonescu vin pe fondul anticipatei sale candidaturi la presedintie, ceea ce da nastere unei situatii curioase: daca amendamentele vor intra in vigoare, inseamna ca liderul PNL isi transforma viitoarea postura de presedinte intr-o functie aproape decorativa.

Numirea premierului – optiuni limitate

Poate cea mai importanta modificare care vizeaza atributiile presedintelui se refera la limitarea optiunilor de numire a premierului. Astfel, spre deosebire de Constitutia in vigoare, in noua lege fundamentala presedintele are o procedura bine stabilita in care i se stipuleaza clar de unde are voie si trebuie sa numeasca premierul.

Potrivit amendamentului depus de liberalul Tudor Chiuariu si votat de majoritatea USL, „Presedintele desemneza drept candidat pentru functia de prim-ministru pe reprezentantul partidului sau aliantei care a obtinut cel mai mare numar de mandate la alegeri. Daca nu se reuseste investirea unui guvern dupa aceasta procedura, premierul trebuie desemnat din partea partidului clasat pe al doilea loc ca numar de mandate. Daca acest lucru nu e posibil, desemnarea premierului se face din partea unei coalitii care are majoritatea absoluta in parlament. Daca nu se investeste nici asa un guvern, parlamentul poate fi dizolvat”.

Forma actuala prevede doar ca presedintele numeste prim-ministrul “in urma consultării partidului care are majoritatea absolută în Parlament ori, dacă nu există o asemenea majoritate, a partidelor reprezentate în Parlament. “

Presedintele, obligat sa numeasca ministrii propusi de premier in caz de remaniere

O alta mare modificare ce slabeste autoritatea si atributiile presedintelui se refera la numirea ministrilor propus de premier in caz de remaniere.

Astfel, potrivit amendamentului adoptat de majoritatea USL, seful statului nu mai poate refuza un ministru propus de premier, la remaniere. Astfel, presedintele ste obligat sa numeasca ministrii propusi de premier.

• Art.85.- (31) Presedintele Romaniei nu poate refuza propunerile primului-ministru inaintate in conditiile alin.(2) si (3)(in caz de revocare si numirea a mininstrilor).  (amendament PSD)

• Art.85.- (2) In caz de remaniere guvernamentala sau de vacanta a postului, Presedintele revoca si numeste, la propunerea primului-ministru, dupa audierea  comisiilor de specialitate ale Parlamentului, pe unii membri ai Guvernului.(amendament PNL)

Ministrii beneficiaza de o imunitate sporita. Presedintele nu mai poate cere urmarirea penala a unui membru din Guvern

Pe langa aceaste modificari, un alt amendament adoptat luni stirbeste puternic din puterea prezidentiala, acorda imunitate sporita ministrilor din Guvern si il lasa pe presedinte fara posibilitatea de a cere urmarirea penala a unui ministru.

Amendamentul formulat de UDMR, care a fost adoptat cu majoritate de voturi favorabile si cu o singura abtinere, prevede modificarea articolului 109, alin. 2 din Constitutie in urmatorul sens:

• „Parlamentul, in sedinta comuna a celor doua Camere, are dreptul exclusiv de a cere urmarirea penala a primului-ministru si a membrilor Guvernului, pentru faptele savarsite in exercitiul functiei lor. In cazul aprobarii cererii de urmarire penala a membrilor Guvernului, primul-ministru va inainta Presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului o cerere motivata de suspendare din functie a acestora. Suspendarea din functie se va decide in sedinta comuna a celor doua Camere. Trimiterea in judecata a unui membru al Guvernului atrage suspendarea lui de drept din functie. Competenta de judecata apartine Inaltei Curti de Casatie si Justitie”.

In forma actuala a Constitutiei, articolul in discutie prevedea ca: „Numai Camera Deputatilor, Senatul si Presedintele Romaniei au dreptul sa ceara urmarirea penala a membrilor Guvernului pentru faptele savarsite in exercitiul functiei lor. Daca s-a cerut urmarirea penala, Presedintele Romaniei poate dispune suspendarea acestora din functie. Trimiterea in judecata a unui membru al Guvernului atrage suspendarea lui din functie. Competenta de judecata apartine Inaltei Curti de Casatie si Justitie”.

O alta modificare care reiese din amendamentul propus si adoptate se refera la suspendarea din functie a ministrului pentru care s-a dispus inceperea urmaririi penale. Astfel, odata pornita urmarirea penala in cazul unui ministru, decizia de suspendare din functie va reveni presedintilor celor doua Camere din Parlament, nu presedintelui tarii, ca in Constitutia actuala.

Presedintele nu mai poate convoca un referendum fara aprobarea Parlamentului

O alta modificare care slabeste puterea prezidentiala este eliminarea dreptului acordat sefului statului sa convoace un referendum national.

Majoritatea USL din cadrul Comisiei de revizuire a Constituiei a adoptat amendamentul care spune ca:

• „Art.90.- (1) Presedintele Romaniei sau un  numar de cel putin 250.000 de cetateni cu drept de vot pot cere poporului sa-si exprime vointa, prin referendum, cu privire la probleme de interes national, cu exceptia celor referitoare la revizuirea Constitutiei. Initierea referendumului se aproba de Parlament, prin hotarare, cu votul majoritatii membrilor sai.(PSD)”.

In completarea acestei modifiari, Comisia a mai adoptat un amendament care stipuleaza ca referendumul este valabil „daca la acesta participa cel putin 30% din numarul persoanelor inscrise in listele electorale.”

Seful statului poate participa doar la anumite reuniuni ale UE

Pe langa reducerea atributiilor prezidentiale pe plan intern, majoritatea USL din cadrul Comisiei pentru revizuirea Constitutiei au adoptat un amendament care limiteaza prezenta presedintelui la reuniunile UE.

Astfel, potrivit amendamentului propus de PNL, „Presedintele Romaniei reprezinta statul roman la reuniuniile UE avand ca teme relatiile externe al UE, politica de securitate comuna si modificari ale tratatelor constitutive al UE”.

Daca aceste amendamente se mentin si Constitutia in forma sa revizuita trece la referendum, noile prevederi se vor aplica incepand din data intrarii in vigoare a legii fundamentale. Cu alte cuvinte, aceste prevederi vor afecta atributiile presedintelui Traian Basescu pana la terminarea mandatului sau.

Mandatul presedintelui, 4 in loc de 5 ani

O alta modificare a Constitutiei adoptata luni si care vizeaza institutia prezidentiala stipuleaza ca mandatul presedintelui tarii este de 4 ani, fata de 5 ani cum este in prezent.

Aceasta modificare a legii fundamentale se va aplica, totusi, urmatorului presedinte ales, incepand de la momentul depunerii juramantului.

Basescu: „Revizuirea actuala a Constitutiei reprezinta un risc de blocare a statului”

Presedintele Traian Basescu a criticat, luni, la ceremonia depunerii juramantului de catre cei trei noi judecatori ai Curtii Constitutionale, procesul de revizuire a Constitutiei, care prezinta „un risc de blocare a statului”, si regionalizarea Romaniei, care, in varianta actuala, nu conduce decat la crearea unei „noi birocratii”.

Revizuirea actuala reprezinta un risc de blocare a statului”, a apreciat Traian Basescu, reafirmand ca „singurul element care a stat la baza intentiei de revizuire a fost legat de politica de simplificare a statului si de a raspunde la referendumul din 2009”.

Presedintele a aratat ca actualul proiect „incepe sa nu mai semene a lege a legilor pentru ca intra in detalii, iese din principiile generale ale unei constitutii” si „nu are decat rostul de a complica functionarea statului, de a se intra in detalii inutile”.

Acesta a subliniat ca o lege fundamentala „nu da solutii nici pentru familie, nici pentru referendum” iar actualul proiect „nu inseamna simplificarea statului, ci complicarea lui”.

Antonescu: „Basescu vorbeste dupa ureche. Statul nu e blocat cu nimic”

In replica la declaratiile presedintelui Basescu, presedintele Senatului si al Comisiei de revizuire a Constitutiei a declarat ca seful statului „vorbeste dupa ureche”.

„Presedintele, ca si oricare dintre noi, are evident dreptul la opinie, inclusiv asupra revizuirii. Din punctul meu de vedere a fost nepotrivit ca la aceasta ceremonie [nr. de la CCR] sa vorbeasca despre asa ceva. Nu imparatasesc opinia, nu e blocat statul cu nimic, dimpotriva.(…) Dintr-o asemenea atitutdine de 10 ani incoace facem astazi aceste clarificari in constitutie, ca sa nu mai lasam la bunul plac al viitorilor presedinti”, a declarat Antonescu.

„Dl Basescu pare sa ignore total capitole intregi referitoare la drepturi care s-au extins (…) Dl Basescu vorbeste in privinta asta dupa ureche, daca asta este modul de lucru al multor comentatori, nu este admisibil la un presedinte”, a mai spus Antonescu.

Citeste si:

• Cine sunt „parintii” noii Constitutii: un urmarit penal, un parlamentar acuzat ca a turnat la Securitate, finul fostului premier Emil Boc plus o fosta consiliera a lui Victor Ponta. Vezi lista completa