Boala cu multe fețe a ajuns a treia cauză de deces în lume: Un milion de români suferă de BPOC, afecțiune provocată de poluare și de fumat, care te poate face depedent de un concentrator de oxigen

​Peste 300 de milioane de oameni din întreaga lume suferă de bronhopneumopatie obstructivă cronică (BPOC) – „boala cu multe fețe” cauzată, în primul rând, de expunerea la poluare și de fumat – iar un milion dintre ei sunt români. BPOC înseamnă mai mult decât o boală, iar pacienții cu forme severe pot ajunge în situația de a fi dependenți de un concentrator de oxigen și de a lupta pentru fiecare gură de aer. Din păcate, mai mult de jumătate dintre oamenii care suferă de BPOC nu știu că sunt bolnavi, deoarece simptomele timpurii pot fi ușor confundate cu efectele fumatului excesiv sau cu cele ale înaintării în vârstă (tuse, producție cronică de spută, senzație de sufocare, oboseală).

BPOC se poate diagnostica printr-o banală spirometrie, recomandată de medici nu doar persoanelor aflate la risc, ci și tuturor celor care vor să aibă grijă de sănătatea plămânilor lor.

BPOC nu este doar o boală

Ce înseamnă BPOC? Înseamnă mai mult decât o boală, spune prof. dr. Cristian Oancea, medic pneumolog, managerul Spitalului de Boli Infecțioase Victor Babeș din Timișoara și secretarul general al Societăţii Române de Pneumologie. Pacienții cu BPOC în formă severă pot ajunge în situația de a fi dependenți de un concentrator de oxigen și de a lupta pentru fiecare gură de aer.

„BPOC înseamnă mai mult decât o boală. Înseamnă ani pierduți din viață, deces prematur, dizabilitate funcțională. Înseamnă internări repetate în spital și în formele severe să rămâi dependent de concentratorul de oxigen. Înseamnă lupta pentru fiecare gură de oxigen. Doar luptând împreună alături de pacienți, dar și de factorii decidenți putem să mai ușurăm din povara acestei boli”, declară prof. dr. Cristian Oancea.

Prof. dr. Cristian Oancea, medic pneumolog

Societatea Română de Pneumologie pune la dispoziția pacienților români un site unde aceștia pot adresa la orice oră întrebări, iar răspunsul vine de la medici pneumologi: „Pandemia a creat provocări la care a trebuit să ne adaptam din mers, iar în acest sens, Societatea Română de Pneumologie vine în sprijinul pacienților români punând la dispoziție un site, www.casapneumologilor.ro, cu acces atât pentru medici, cât și pentru pacienți. Totodată, avem un TEL VERDE 021 9904, unde pacienții pot suna ca să se programeze la consultații la pneumologii români”, spune prof. dr. Roxana Maria Nemeș, președintele Societății Române de Pneumologie.

Prof. dr. Roxana Maria Nemeș, președintele Societății Române de Pneumologie

Cât de important este ca BPOC să fie diagnosticat la timp?

Unul dintre cele mai mari pericole ale BPOC este lipsa unor simptome specifice, motiv pentru care mulți pacienți ajung târziu la medic pentru a fi diagnosticați, iar alții trăiesc pur și simplu fără să știe că au această boală.

„Principalul factor de risc pentru BPOC și pentru cancerul pulmonar este fumatul. Principalul element infaust este diagnosticul tardiv al acestor afecțiuni, din cauza lipsei unor simptome specifice. O persoană care are BPOC și fumează mult are de 6 ori mai mare riscul să facă și cancer pulmonar. Pacienții mari fumători cu BPOC trebuie evaluați periodic pentru o depistare timpurie a cancerului pulmonar, ceea ce ar duce la creșterea speranței de viață a acestor pacienți”, explică prof. dr. Ruxandra Ulmeanu, președintele Secțiunii de Cancer Pulmonar a Societăţii Române de Pneumologie.

Prof. dr. Ruxandra Ulmeanu, medic pneumolog

Cât de importat este ca boala să fie diagnosticată la timp? „BPOC-ul reprezintă una dintre cele mai importante cauze de morbiditate și mortalitate la nivel mondial, fiind o patologie complexă pulmonară, dar și cu manifestări la nivelul întregului organism, mai ales în stadiile avansate de boală. Identificarea precoce a acestei boli și instituirea tratamentului încă din fazele incipiente duce la scăderea ritmului de progresie a bolii și creșterea calității vieții pacienților. Beneficiile managementului corect și continuu al acestei patologii se regăsesc și la nivel economic și social, iar exacerbările BPOC-ului în special, prin complexitatea lor, reprezintă o povară pentru sistemele de sănătate.” spune prof. dr. Doina Todea, președintele Secțiunii de fiziologie respiratorie a Societăţii Române de Pneumologie.

Ce se întâmplă dacă ai BPOC și se te îmbolnăvești și de COVID-19?

Pentru al doilea an consecutiv, Ziua Mondială de Luptă împotriva BPOC (17 noiembrie) este celebrată în pandemie: „Sărbătorim Ziua BPOC pentru a doua oară în peisajul înnegurat de pandemia de COVID 19. Sigur că multe lucruri le-am regândit în acest context, de la asistența la distanță a acestor pacienți, până la medicațiile de fond și riscul de infecție, de spitalizare, de exacerbare sau de prognostic infaust. Suntem siguri că în timp vom putea depăși împreună toate aceste bariere și că această categorie de pacienți cronici va reveni încet, încet la acel regim normal de consultații și asistență medicală care să acopere principalele deficiențe constatate în trecut: subdiagnostic, depistare precoce, complianță scăzută la terapie”, spune prof. dr. Florin Mihălțan, ex-președinte al Secțiunii de Somnologie a Societăţii Române de Pneumologie.

Fumat

Ce se întâmplă însă dacă suferi de BPOC și te infectezi și cu SARS-CoV2? „Studiile desfășurate până în prezent la nivel mondial au demonstrat că pacienții fumători cu BPOC, odată infectați cu virusul SARS-CoV2, au dezvoltat forme mai severe de boală, cu o spitalizare mai lungă și cu un risc de deces mai crescut. Astfel, recomandarea de a renunța la fumat, care nu trebuie niciodată omisă la pacientul cu BPOC, capătă o noua dimensiune și un plus de greutate în această perioadă”, declară dr. Monica Marc, medic primar pneumolog, preşedintele Secţiunii de Tabacologie a Societăţii Române de Pneumologie.

Păstrarea plămânilor sănătoși include evitarea țigărilor, a poluării aerului sau a expunerilor profesionale, menținerea unui stil de viață activ, vaccinarea antipneumococică, antigripală și anti-COVID, respectarea programărilor medicale și administrarea corectă a medicamentelor. Este recomandarea făcută de Societatea Română de Pneumologie cu prilejul Zilei Mondiale de Luptă împotriva Împotriva Bronhopneumopatiei Obstructive Cronice (BPOC), celebrată pe 17 noiembrie. De asemenea, luna noiembrie este Luna Sănătății Plămânilor.

Poluare

Tema din acest an a Zilei Mondiale de Luptă împotriva BPOC este „Sănătatea plămânilor – Mai importantă ca niciodată”, ceea ce subliniază că povara BPOC persistă și în timpul pandemiei de COVID și faptul că nu există un moment mai bun pentru a ne concentra asupra sănătății plămânilor noștri.

Pneumologii reamintesc faptul că spirometria rămâne cea mai importantă metodă de diagnosticare și investigare a funcției pulmonare, recomandată nu doar persoanelor aflate la risc, ci și tuturor celor care vor să aibă grijă de sănătatea plămânilor lor.

Sănătatea plămânilor și BPOC-ul: 8 pași de urmat

Sănătatea plămânilor și BPOC-ul: 8 pași de urmat:

1. Nu uita să faci mișcare!

Mulți pacienți devin mai sedentari după un diagnostic de BPOC. O viață activă crește calitatea vieții și scade atât spitalizările, cât și mortalitatea.

2. Nu uita să iei tratamentul!

Pacienții cu BPOC trebuie să-și ia tratamentul în mod corect.

3. Ai grijă la alimentație!

Menținerea unei greutăți corporale normale este importantă la pacienții cu BPOC.

Suplimentarea nutrițională la pacienții malnutriți poate provoca creșterea în greutate și poate aduce îmbunătățiri.

4. Nu uita sa mergi la control cu regularitate!

Păstrează legătura cu medicul curant și mergi periodic la control pentru o evaluare a tratamentului.

5. Vaccinează-te!

Vaccinările pot reduce bolile grave și decesele în BPOC, fie că vorbim despre COVID-19 sau despre alte infecții respiratorii. În plus, s-a demonstrat că vaccinările reduc exacerbările.

6. Realibitarea pulmonară.

Reabilitarea pulmonară ajută la îmbunătățirea simptomelor și calității vieții, dar și la menținerea unei implicări fizice și emoționale a pacienților în activitățile de zi cu zi. În zonele în care programele de reabilitare pulmonară nu sunt disponibile, pacienții pot apela la plimbări pe jos sau pe bicicletă staționară.

7. Redu expunerea la substanțe toxice!

Fumul de tutun, poluanții aerului din interior și exterior, precum şi substanțele toxice sunt toţi factori de risc pentru BPOC.

8. Încearcă să reduci riscul de COVID!

Pacienții cu BPOC trebuie să fie stricți în adoptarea măsurilor de prevenire a infecției cu COVID-19. Distanțarea socială, purtarea măștii de protecție, spălatul pe mâini și vaccinarea sunt extrem de importante.

Alegerea și declararea lunii noiembrie ca „Luna sănătății plămânilor” nu este deloc întâmplătoare, deoarece este și Luna de Luptă Împotriva Cancerului Pulmonar, la care se adaugă și alte trei date importante: Ziua Mondială a Pneumoniei (12 noiembrie), Ziua Mondială a BPOC (17 noiembrie) și Ziua Națională fără Tutun (18 noiembrie).