Boala de care unul din 4 adulți suferă fără să știe

​Cu o rată a incidenței de 25%, boala ficatului gras non-alcoolic este considerată o afecțiune strâns legată de stilul de viață. Boala evoluează silențios, dar cu implicații majore asupra sănătății. Adulții peste 35 de ani și persoanele cu afecțiuni cronice, precum obezitate, diabet zaharat tip II, boli cardiovasculare sunt îndrumate către medic, ecografia abdominală putând indica existența ficatului gras non-alcoolic. Cu ocazia Zilei Mondiale a Ficatului, se derulează o campanie de conștientizare a afecțiunii și de promovare a obiceiurilor sănătoase de prevenție.

O bună parte din populație nu este conștientă că ar putea fi afectată de boala ficatului gras non-alcoolic, principalul motiv fiind faptul că boala nu are simptome specifice.

Nediagnosticată și netratată la timp, boala evoluează și afectează negativ atât calitatea vieții pacienților, cât și prognosticul, în cazul pacienților care ajung la forme complicate, cum sunt ciroza și carcinomul hepatic.

Steatoza hepatică non-alcoolică, cunoscută sub denumirea de ficat gras non-alcoolic, presupune stocarea grăsimilor în exces în celulele hepatice, din cauza stilul de viață necorespunzător și în foarte mică măsură din cauze genetice. Boala este indicată ca fiind o cauză a procesului inflamator sistemic care predispune la alte patologii – cardiovasculare, diabet zaharat, boală cronică renală, hipotiroidism și o creștere a riscului de neoplazii gastrointestinale și extraintestinale.

Cauzele și persoanele cu risc

În România, alimentația nesănătoasă, fumatul excesiv și lipsa activității fizicecontribuie cel mai mult la instalarea afecțiunii.

Studiile la nivel local arată că 100% dintre pacienții diagnosticați cu obezitate au boala ficatului gras non-alcoolic.

De asemenea, statisticile arată că, 61% dintre adulții care au reflux gastro-esofagian, 70% din cei cu hipertensiune și 82% cu colesterolul crescut pot avea boala ficatului gras non-alcoolic.

Diagnosticarea

O bună parte din populație nu este conștientă că ar putea fi afectată de boala ficatului gras non-alcoolic, principalul motiv fiind faptul că boala nu are simptome specifice.

Cu toate acestea, unele semne, precum slăbiciunea, oboseala, starea generală de rău, tulburările de somn, lipsa poftei de mâncare pot fi un semnal de alarmă pentru investigarea acestei boli. Analizele anuale de rutină pot oferi câteva indicii, dar nu sunt suficiente. De aceea, medicii recomandă ca orice persoană cu vârsta de peste 35 de ani să își facă anual o ecografie abdominală pentru a verifica sănătatea ficatului.

Prevenția și tratamentul

Boala poate fi prevenită prin schimbarea stilului de viață – alimentație sănătoasă, bogată în fructe și legume, cu mai puține grăsimi sau zahăr, activitate fizică de cel puțin 120 min/săptămână și reducerea greutății corporale. Aceste schimbări pot reduce încărcarea grasă a celulelor ficatului. Această conduită este recomandată și celor care au deja ficat gras non-alcoolic, însă în cazul lor medicii pot prescrie și un tratament medicamentos.

Societatea Română de Gastroenterologie și Hepatologie atrage atenția asupra unei tendințe îngrijorătoare a populației de a asocia sau a înlocui terapia hepatoprotectoare verificată cu suplimente alimentare neverificate. Tratamentul farmacologic hepatoprotector trebuie să fie stabilit conform principiilor medicinei bazate pe dovezi, cu medicamente care și-au dovedit eficacitatea în studii clinice. Nu este recomandată utilizarea hepatoprotectoarelor cu statut de supliment alimentar.

„Creșterea prevalenței bolilor hepatice metabolice ca urmare a stilului de viață modern (alimentație hipercalorică, dulciuri concentrate, consum limitat de vegetale, sedentarism) este alarmantă și anunță un adevărat tsunami de complicații și afecțiuni asociate. Cu toate acestea, prin efortul conjugat al comunității medicale, asociațiilor de pacienți, autorităților și societății civile în ansamblul ei, boala ficatului gras non-alcoolic poate fi gestionată. Prin educație și conștientizare, diagnostic precoce, schimbarea stilului de viață și o conduită terapeutică adecvată, formele progresive ale bolii, cu evoluție către ciroză și cancer hepatic, pot fi evitate, steatoza (grăsimea depozitată în ficat) și fibroza (care denotă progresia către ciroză) pot regresa, determinând îmbunătățirea calității vieții și prevenirea dizabilității și incapacității de muncă”, arată Prof. dr. Liana Gheorghe, șefa Secției 3 Gastroenterologie și Hepatologie a Institutului Clinic Fundeni.