„Bolnavii dormeau în mașină, în fața spitalului. Așa se va ajunge” / Revoltă a pacienților după propunerea CNAS de a limita accesul la servicii medicale decontate în privat / Explicațiile CNAS

În condițiile în care clinicile private acoperă, în momentul de față, 85% din serviciile de radioterapie și jumătate din tratamentele oncologice din România, direcționarea pacienților cu prioritate spre spitalele publice va îngreuna accesul acestora la serviciile medicale de care au mare nevoie, spun mai multe asociații ale pacienților, care critică o inițiativă CNAS. 

• Un proiect de Ordin al CNAS, publicat în transparență decizională, propune ca serviciile medicale pentru pacienții cu afecțiuni cronice tratați în programele naționale de sănătate să fie decontate în sistemul privat doar atunci când nu mai sunt locuri în spitalele de stat. 
• Horațiu Moldovan, președintele CNAS, susține că „sub nicio formă” pacienții nu vor aștepta mai mult decât în prezent pentru a avea acces la servicii medicale. 
• El spune că prevederea este în Legea Sănătății și trebuie pusă în aplicare, dar admite că pacienții ar trebui să aibă libertatea să se adreseze oricărui furnizor de servicii medicale, public sau privat.
• „Spitalele de stat nu au capacitatea să trateze toți pacienții. Dar or să spună că au capacitatea”, se revoltă președintele unei asociații a pacienților, care vrea să se adreseze CEDO.

„Măsura este strict în interesul pacientului”

CNAS a prezentat propunerea într-un comunicat de presă al instituției, în care vorbea despre o „măsură care contribuie la reducerea timpilor de așteptare pentru pacienți” și un pas „pentru un sistem de sănătate mai eficient, mai transparent, mai aproape de pacient”. 

Contactat de HotNews, președintele CNAS susține, de asemenea, că temerile pacienților nu își au rostul. „Sub nicio formă” pacienții nu vor aștepta mai mult decât în prezent pentru a avea acces la servicii medicale. 

„Această măsură este strict în interesul pacientului. Nu împotriva pacienților”, spune acesta. 

Horațiu Moldovan mai spune că oricum aceasta este o prevedere mai veche din Legea sănătății, votată de Parlament.

Legea 95 privind reforma în domeniul sănătății, la care face referire Horațiu Moldovan, a fost adoptată în anul 2006, dar a trecut printr-un lung șir de actualizări în fiecare an, fiind cunoscută ca legea care a suferit cele mai multe amendamente din România. 

Prevederea despre care vorbește președintele CNAS apare la art. 52, alin 2, litera C din lege, care face referire la faptul că furnizorii privați oferă servicii în cadrul programelor naționale de sănătate în cazul „serviciilor medicale care excedează capacității furnizorilor publici”. 

Președintele CNAS spune el însuși că pacienții trebuie să poată alege să meargă la stat sau privat

„Dacă Parlamentul a stabilit că prioritate în programele naționale de sănătate au spitalele publice, noi lucrul acesta nu putem să îl comentăm, ci trebuie să îl punem în aplicare”, adaugă președintele CNAS.

„Părerea mea personală este că această prevedere din Legea sănătății trebuie modificată, astfel încât pacientul să se poată adresa oricărui furnizor de servicii medicale din sistemul public sau din sistemul privat de sănătate după cum consideră. Dar noi, ca instituție, avem obligația să punem în aplicare deciziile Parlamentului”, afirmă el, în dialogul cu HotNews. 

Cum va calcula CNAS locurile de la stat

Horațiu Moldovan mai spune că, în acest moment, fiecare casă județeană de sănătate judecă diferit excedarea capacității sistemului public, în sensul că „unii minimizau, iar alții maximizau această chestiune. Oferim, practic, niște instrumente valide și unitare pentru ca toate casele județene să lucreze unitar.”

„Prin această formulă obiectivă de calcul, luăm în considerare toate elementele obiective: populația din județ, incidența sau prevalența bolii respective, care face parte din programul național de sănătate, numărul de pacienți din alte județe, care se tratează în județul respectiv, și numărul de pacienți din județul respectiv care se tratează în alte județe”, afirmă președintele CNAS, în dialogul cu HotNews. 

Reprezentant al pacienților: „Statul nici acum nu are puterea să acopere cererea de servicii medicale, cu tot cu privatul”

Asociațiile care apără drepturile bolnavilor cronici acuză însă o decizie „strict administrativă” de a controla bugetele pe hârtie și o încălcare flagrantă a drepturilor lor. ONG-urile de pacienți spun că se pregătesc să atace măsura inclusiv la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO).

„Sigur că va scădea accesul la servicii medicale!”, spune, într-un dialog cu HotNews, Cezar Irimia, președintele Federației Asociațiilor Bolnavilor de Cancer și al Alianței Pacienților Cronici. 

„O să moară lumea pe capete! Cum să nu scadă accesul? Statul nici acum nu are puterea să acopere cererea de servicii medicale, cu tot cu privatul”, spune reprezentantul pacienților oncologici.

„În spitalele de stat lumea stă îmbulzită pe hol. Se așteaptă cu orele, cu zilele”

Aproximativ 85% dintre serviciile de radioterapie sunt efectuate în centre private, iar aproximativ 50% dintre pacienții cu cancer beneficiază de tratament medical în sistemul privat. 

„Ce facem cu cei 85% care fac radioterapie în privat? Ce facem cu cei 50% care beneficiază de tratament în privat? Face statul o analiză după bunul plac?”, se întreabă președintele Federației Asociațiilor Bolnavilor de Cancer. 

„În spitalele de stat, lumea stă îmbulzită pe hol, unii pe scaune, alții în picioare, cu orele, cu zilele, și așteaptă să intre la medic. Sunt cozi de zeci, de sute de pacienți”, mai spune reprezentantul pacienților oncologici.

„Pacienții dormeau în mașină, în fața spitalului”

„Sunt cozi de zeci, de sute de pacienți. Înainte, cu 10-15 ani în urmă, când nu existau servicii decontate și în privat, pacienții dormeau în mașină, în fața spitalului. Așteptau zile întregi. Așa se va ajunge și acum”, adaugă Irimia.

Cezar Irimia este convins că „spitalele de stat nu au capacitatea să trateze toți pacienții. Dar or să spună că au capacitatea. Iar noi o să murim cu zile. Nu vor putea fi tratați toți pacienții în sistemul public.”

„Și gândiți-vă că sunt multe boli, nu doar cancerul. Mai sunt boli de inimă, diabet, boli rare. Vor fi milioane de pacienți afectați”, spune acesta. 

„Spre exemplu, la stat, dacă nu au primit bani să cumpere medicamente, se amână tratamentele. Până vin banii, până fac licitații, mor niște oameni. Pe când privatul își cumpăra cu banii lui, până își recuperează banii de la stat”, mai spune Cezar Irimia.

Spitalele de stat „raportează că totul e bine și frumos”

Și Radu Gănescu, președintele Coaliției Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice, spune, într-un dialog cu HotNews, că „nu poți să faci aceste calcule în funcție de ce raportează spitalele de stat, că pot trata pacienți. Care raportează că totul e bine și frumos, că nu avem infecții nosocomiale și că nu sunt pacienti care mor de malpraxis. Cu toate că în alte țări există astfel de cazuri, noi în România nu avem, la noi e totul bine și frumos.”

Horațiu Moldovan susține, însă, în dialogul cu HotNews, că „Nu este așa. Exact așa a funcționat până acum.” 

„Acum, dacă suntem atenți la formula pe care am propus-o și vedem toți parametrii care sunt luați în considerare, observăm foarte clar că nu mai este vorba doar despre o evaluare simplistă, pe ideea să facă un număr de pacienți, iar noi luăm de bun lucrul acesta. Tocmai lucrul acesta îl corectăm. Vom ține cont de capacitatea reală a spitalelor”, adaugă el.

La Institutul Oncologic din București „nu ai loc să arunci un ac”

În funcție de afecțiunea de care suferă, unii pacienți vor fi mai afectați decât alții de această măsură, crede Radu Gănescu. 

Diagnosticat încă din copilărie cu talasemie majoră, el afirmă că „spre exemplu, la mine, la talasemie, doar tratamentul este pe programul național. Pe mine nu mă afectează această modificare. Dar la oncologie, neurologie, boli cardiovasculare, i-a terminat. Acolo au în program și investigații, intervenții chirurgicale etc. În oncologie, de exemplu, există testări care se fac doar în sistemul privat.”

Spre exemplu, în București, la Institutul Oncologic, „nu ai loc să arunci un ac”, spune Radu Gănescu. 

„Institutul Oncologic s-ar putea să spună: «Da, domnule, pot să tratez pacienții.» 

Am eu listă de așteptare de trei luni, dar eu îi tratez, n-am nicio problemă. Cum evaluezi tu, CNAS, chestia asta? Sunt multe semne de întrebare.” 

„Accesibilitatea și timpii de așteptare nu sunt luați în calcul”

În aceste condiții, Radu Gănescu se întreabă pe ce se va baza Casa de Asigurări de Sănătate atunci când un furnizor de stat de servicii medicale va spune că poate să trateze un anumit număr de pacienți. Lucru care riscă să ducă, conform proiectului CNAS, la renunțarea la decontarea serviciilor medicale respective și în sistemul privat. 

„Mi se pare de noaptea minții pentru că nu ia nimeni în calcul nivelul de accesibilitate, timpul de așteptare, calitatea serviciului”, spune președintele Coaliției Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice. 

Un singur medic și 500 de pacienți

„În felul acesta, tu, CNAS, nu iei în calcul faptul că spitalul de stat X are un singur medic și 500 de pacienți. Tu iei în calcul doar faptul că spitalul spune că are posibilitatea să trateze pacienți”, explică Radu Gănescu. 

„Pe baza a ce are capacitatea să trateze? Când ai un medic și zeci de pacienți la ușa lui în fiecare zi. Da, poți să îi tratezi. Dar condițiile în care îi tratezi? Pacienții stau claie peste grămadă la ușa medicului de dimineață până după-amiaza la ora 14, sau când pleacă medicul din spital.”

„Mi se pare o nebunie faptul că nu se iau aceste lucruri în calcul.”

„Vor să calculeze nevoia de servicii medicale pe fiecare județ fără să știe câți pacienți sunt”

În plus, atrage atenția reprezentantul pacienților, CNAS vrea, prin acest proiect, să „restricționeze contractarea de servicii medicale cu furnizori privați pe baza unor ecuații, fără să știe câți bolnavi sunt”. 

„Vor să calculeze nevoile de servicii medicale pe fiecare județ fără să știe câți pacienți cu boala cronică X sunt în România”, adaugă el.

Radu Gănescu amintește că în România nu există registre naționale de pacienți, așa că statul român nu știe cu exactitate câți bolnavi suferă de fiecare boală cronică în parte în țara noastră.

Măsura gândită de CNAS este menită, crede Radu Gănescu, „să țină bugetul cât de cât controlat” și „să existe o formulă transparentă la nivel național”. 

„Aici e ok, pentru că sunt și județe unde se fac contractări de servicii medicale la mica înțelegere, în funcție de interpretarea fiecăruia și decum decide fiecare. Hai să zic că asta e un lucru bun și cred că de aici au plecat.”

Însă „ca să vii cu o ecuație de genul acesta, trebuie, mai întâi, să ai date în spatele ei, pe care noi nu le avem (cu referire la lipsa registrelor naționale de pacienți – n.red.)”. 

„Este o nebunie”

„De fapt, aici este marea întrebare pentru mine”, spune Radu Gănescu. „Tu vii și calculezi la nivelul județean, printr-o ecuație, numărul de pacienți, câți sunt în județ, câți vin din alt județ, câți pleacă din județ. Oricum, astea sunt singure date care le are CNAS. Incidența națională, prevalența națională a bolii nu le au, din cauză că nu au registre de pacienți.”

„Pe baza unor indicatori statistici, fără să ai registre de pacienți, tu, CNAS, vrei să calculezi nevoile de servicii la nivel de județ. Ceea ce este o nebunie. Practic, ei vor să calculeze nevoile de servicii la nivel de fiecare județ fără să știe câți pacienți cu boala cronica X sunt în România.” 

Statul român nu numără pacienții, dar îi estimează, spune Horațiu Moldovan: „Nu există dubii”

HotNews l-a întrebat pe președintele CNAS, Horațiu Moldovan, cum va fi calculată nevoia de servicii la nivelul fiecărui județ, în lipsa registrelor naționale de pacienți: 

„Nu avem nevoie de registre de pacienți ca să stabilim incidența și prevalența”, spune acesta, care explică modul în care statul român stabilește numărul de pacienți: nu îi numără, dar îi etimează pe baza datelor internaționale, în funcție de incidența fiecărei afecțiuni la nivel internațional.

„Sunt date care vor fi comunicate de Ministerul Sănătății. La fel cum, în prezent, cerem Ministerului Sănătății să ne comunice numărul de pacienți eligibili pentru fiecare medicament în parte pentru rambursare, la fel vom face acest lucru pentru cele 16 programe naționale de sănătate. Comisiile de specialitate din Ministerul Sănătății nu trebuie decât să pună mâna pe articole științifice din literatura de specialitate, pe rapoarte internaționale ale instituțiilor europene. Acolo unde nu avem registre de pacienți, incidența și prevalența sunt estimate pe baza datelor de la nivel internațional. Nu există dubii, există consens științific.”

Președintele Coaliției Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice, Radu Gănescu, se teme însă că, în lipsa acestor date, casele județene de asigurări de sănătate vor face un calcul „pur administrativ. Care n-are nicio treabă cu calitatea serviciului, cu accesul la servicii, cu timpul de așteptare, cu listă de așteptare, cu nimic.”

El este de părere că CNAS ar fi putut să se gândească, mai întâi, la un proiect pilot pe un județ, în loc să vină cu „modificări într-un sistem despre care știi că nu e funcțional. Nu au făcut studiu de impact, proiect pilot, nimic.”

„Încalcă flagrant drepturile pacientului”

În sistemul de sănătate din România, „decidenții obișnuiesc să se bată cu pumnul în piept pentru că banii urmează pacientul. Dar pe baza acestei ecuații, pe care vrea să o introducă CNAS, banii nu mai urmează pacientul. Pacientul va fi nevoit să meargă acolo unde îi spune Casa de Asigurări”, arată Radu Gănescu. 

La rândul său, Cezar Irimia spune că imposibilitatea ca bolnavul să își aleagă furnizorul de servicii medicale și medicul curant, după ce a plătit asigurare de sănătate, „încalcă flagrant drepturile pacientului. Pentru că banul ar trebui să urmărească pacientul. Iar pacientul să se ducă unde vrea cu banii lui, cu asigurarea lui de sănătate.”

Din acest motiv, „ce vrea să facă președintele Casei de Asigurări de Sănătate este ilegal”, consideră Cezar Irimia, președintele Federației Asociațiilor Bolnavilor de Cancer.

Pacienții vor să meargă la CEDO

Reprezentantul bolnavilor de cancer spune că va lupta, împreună cu alte ONG-uri, pentru ca drepturile pacienților să fie respectate: „Vom trimite o scrisoare deschisă către președintele României, Nicușor Dan. Vom scrie și la Bruxelles, comisarului european pentru Sănătate.”

„Și vom merge și la Curtea Europeană a Drepturilor Omului”, mai spune reprezentantul bolnavilor de cancer. „Am vrut să o facem și cu altă ocazie, dar de data aceasta chiar o vom face.”

În opinia reprezentantului pacienților oncologici, „sistemul privat nu este concurența spitalului public. Este o continuare a sistemului medical. Pentru noi, bolnavii de cancer, există sistem medical unde ne tratăm și atât.”

„Nu deținem adevărul absolut”. Șeful CNAS așteaptă feedback de la pacienți 

Președintele CNAS susține însă, în dialogul cu Hotnews, că reglementarea pe care a propus-o ar putea deschide calea ca mai mulți furnizori de servicii medicale private să ofere servicii decontate, acolo unde se va dovedi că este necesar: 

„Pe hârtie, până acum, în unele cazuri, capacitatea sistemului public nu era depășită, dar de fapt, ea era depășită. În sensul în care existau spitale cu secții care făceau anumite proceduri cuprinse în programele naționale de sănătate. Dar acele proceduri erau făcute de un singur medic. Sau de doi medici. Prin această formulă, ne ancorăm în realitatea practică în ceea ce privește capacitatea spitalelor de a trata, dar și în ceea ce privește migrația pacienților, dintr-un județ în altul, pentru diagnostic și tratament”, afirmă Horațiu Moldovan.

Șeful CNAS mai spune că așteaptă feedback de la furnizorii de servicii medicale și de la pacienți, iar propunerea ar mai putea suferi modificări: „Dacă această formulă nu este cea mai bună și nu este perfectă, ea este expusă în transparență decizională tocmai ca să primim feedback constructiv din partea furnizorilor de servicii medicale, publici și privați, și din partea pacienților. Pentru că nu deținem adevărul absolut, am venit cu o propunere foarte clară, transparentă, ca să creștem accesul. Nicidecum să îl scădem.”