Bucuresti, posibila solutie pentru parcarile park&ride: Parteneriate intre Primaria Capitalei si marile centre comerciale de la intrarile in oras
Una dintre marile probleme ale traficului in Bucuresti e numarul mare de automobile care-i transporta pe navetisti si pe cei care traiesc in afara orasului, dar muncesc in Capitala. Primaria nu a amenajat in ultimii 10 ani parcari park&ride la principalele intrari in oras, ca navetistii sa aiba unde sa-si lase masinile si sa foloseasca mai departe in oras transportul public. Pana va achizitiona primaria teren si va amenaja aceste parcari, o posibila solutie este un parteneriat intre municipalitate si centrele comerciale aflate la intrarile in oras, pentru folosirea de catre soferi a o parte dintre locurile de parcare ale acestora, pe timpul zilei, intre orele 7 dimineata – 6 seara, interval orar in care oricum lumea nu prea merge la supermarket.
Odata incheiat un astfel de parteneriat, Primaria Bucuresti – eventual in cooperare cu primariile de sector – ar trebui sa infiinteze curse de autobuze care sa-i duca pe soferi din parcarile astfel amenajate spre nodurile de transport urban (statii de metrou sau noduri de tramvai & autobuz). O conditie esentiala este insa ca la orele diminetii cursele de autobuz care pleaca din parcari spre Bucuresti sa aiba o frecventa mare (maximum 5 minute intre curse).
De asemenea, este esential ca primaria sa semnalizeze, prin panouri electronice, numarul de locuri disponibile in parcarile respective, astfel incat sa realizeze o distributie cat mai eficienta a autoturismelor in diferite parcari si sa evite supra-aglomerarea unora dintre acestea. Daca aceste semnalizari lipsesc, exista riscul ca un sofer sa intre intr-o parcare deja ocupata si data viitoare sa renunte complet la solutie.
Primariile de sector din Bucuresti au experimentat o astfel de solutie, pe timpul iernii, cand parcarile on street erau acoperite de zapada. Atunci, solutia a functionat.
Asa cum a facut un test luni dimineata, cu banda auto, municipalitatea ar putea incerca si aceasta solutie pentru a vedea daca functioneaza si daca oamenii folosesc aceasta facilitate.
Daca o asemenea masura se dovedeste viabila pe unele dintre marile artere de intrare in Bucuresti, acest lucru se va solda cu scaderea numarului de automobile intrate in Capitala si, implicit, reducerea valorilor de trafic. Din acel moment, pe langa amenajarea parcarilor park&ride poate fi demarata si amenajarea benzilor unice.
Reamintim ca Primaria Capitalei a inceput la finalul saptamanii trecute amenajarea benzii unice RATB pe traseul DN1 – Bd. Kiseleff – Bd. Prezan – Calea Dorobanti. Din aceasta cauza, traficul la intrarea in Bucuresti dinspre DN 1 a fost complet dat peste cap luni dimineata, cozile incepand de la Saftica si Balotesti. Blocajul din aceasta zona a cauzat ambuteiaje in lant la aproape toate intrazile in Bucuresti din zona de Nord. Motivul blocajului?
Majoritatea celor care tranziteaza aceasta artera vin din comunele de langa Bucuresti, unde nu exista transport public, deci nu au cu ce sa ajunga in Bucuresti in afara de masina personala. Astfel ca implementarea benzii unice pe aceasta artera a creat revolta automobilisti, obligati sa stea in trafic peste o ora.
Consiliul General al Municipiului Bucuresti a aprobat la finalul lunii martie infiintarea mai multor linii RATB intre Bucuresti si localitatile din Judetul Ilfov si suplimentarea autobuzelor pe liniile existente. Astfel, de la 18 linii preorasenesti ar urma sa se ajunga la 52.
Astfel, potrivit hotararii adoptate vor exista trasee RATB intre Bucuresti si: Peris, Tunari, Vidra, 1 Decembrie, Glina, Cernica, Mogosoaia, Buftea, Tanganu, Darvari, Clinceni, Magurele, Ganeasa, Varteju, Moara Vlasiei, Balotesti, Otopeni, Sitaru, Ciolpani, Gruiu, Micsunesti Moara, Silistea Snagovului, Clinceni, Bragadiru, Darasti, Sindrilita, Islaz, Centura Jilavei, Dascalu, Chitila, Vidra, Berceni, Stefanesti, Leordeni, Petrechioaia, Balaceanca, Afumati, Cornetu, Chiajna, pantelimon, Branesti, Dobroiesti. In plus vor fi linii RATB intre centrul Bucurestiului si Cartierul Militari, Cartierul Fortuna, Divertiland.
Pana acum insa RATB a infiintat doar una dintre liniile noi, linia 418, care va asigura transportul calatorilor intre comuna Berceni si Statia Romprim din sudul Capitalei.
In plus, proiectul de benzi unice trebuie corelat cu cel al parcarilor park&ride, amplasate la intrarea in oras, ca navetistii sa-si poata lasa masina acolo si sa mearga mai departe cu transportul public.
Proiectul de implementare a benzilor unice este unul foarte bun fiind implementat in toate capitalele europene, insa el trebuie gandit integrat, Primaria Capitalei trebuie sa comunice foarte bine masurile luate si sa ofere solutii. Altfel va crea revolta.
Centre comerciale aflate la intrarile in Bucuresti; Foto: Google Maps;
Centre comerciale aflate la intrarea in Bucuresti dinspre autostrada Bucuresti-Pitesti
Centre comerciale aflate la intrarea in Bucuresti dinspre comuna Jilava
Centre comerciale aflate la intrarea in Bucuresti dinspre Voluntari si E85 – pe Soseaua Colentina
Centre comerciale aflate la intrarea in Bucuresti dinspre Autostrada Soarelui
Centre comerciale aflate la intrarea in Bucuresti dinspre DN1
Centre comerciale aflate la intrarea in Bucuresti dinspre Chitila
Parlamentul european a adoptat, la 2 decembrie 2015, o rezolutie referitoare la „mobilitatea urbana durabila”. Prin acest document, deputatii incurajau statele membre si orasele sa elaboreze planuri de mobilitate urbana durabila acordand prioritate modalitatilor de transport cu emisii scazute, vehiculelor propulsate de carburanti alternativi si care folosesc sisteme de transport inteligente, tinand seama totodata de nevoile specifice ale persoanelor cu mobilitate redusa. De asemenea, acestia s-au exprimat in favoarea unei politici in materie de parcare (spatii de parcare, utilizarea unor sisteme inteligente de parcare, tarifare adaptata) care sa se poata fi incadrata intr-o politica urbana integrata, dar si in favoarea reducerii zgomotelor legate de trafic din orase.
Comisia si statele membre au fost invitate:
i) sa creeze o retea dedicata mobilitatii durabile, care sa integreze exemple privind bunele practici in materie de planificare teritoriala si utilizare a teritoriului (axata pe utilizarea in comun a autoturismelor, transportul public, mersul cu bicicleta si pe jos);
ii) sa incurajeze orasele sa participe la Parteneriatul european pentru inovare privind orasele si comunitatile inteligente;
iii) sa lanseze campanii de sensibilizare a publicului pentru promovarea unei mobilitati durabile.
In plus, inca din 2014 la Parlamentul European se afla o propunere de rezolutie referitoare la promovarea retelelor de piste pentru biciclete.
In aceasta este invitata Comisia Europeana sa defineasca o strategie pentru promovarea folosirii bicicletei inlocuind automobilul, de exemplu prin investitii in infrastructuri pentru biciclete si in servicii de inchiriere a bicicletelor.