Cade Tariceanu? Mi-e indiferent (de Mircea Marian)

Cea mai inutila preocupare pe care ati putea sa o aveti astazi ar fi sa va ingrijoreze daca motiunea trece sau nu trece.

Exceptand, bineinteles, situatia in care sunteti unul dintre politicienii pe cale de a pleca sau de a ajunge la guvernare. Pentru restul cetatenilor acestei tari, oricare dintre variante este la fel de proasta.

Prima optiune catastrofala: Tariceanu rezista, iar Romania continua sa fie condusa de aceiasi ministri prosti, corupti si aroganti. Pana la alegerile generale vom avea parte de un „mix de politici”, format din pomeni electorale si acte normative emise cu dedicatie.

Al doilea scenariu, la fel de dezastruos. Motiunea trece. Acum, ce ati prefera? Guvern de uniune nationala, de „larga concentratie” sau de „larga respiratie”, dupa cum cere inteligentul domn Geoana?

In traducere libera, oricare dintre aceste variante inseamna ca un grup de politicieni din PD, care au supravietuit in opozitie precum pestii sanitari, consumand resturile de popularitate ramase intre dintii rapitorului Basescu, vor incropi un executiv, alaturi de absolut oricine este dispus sa-i voteze.

Primii care ar putea intra in combinatie cu oamenii lui Basescu ar fi cei de la PSD, disperati ca au stat trei ani in opozitie, timp in care nu au avut acces la fondurile bugetare.

S-ar mai putea alatura si liberal-democratii lui Stolojan – daca le ordona seful statului – precum si fosti si actuali parlamentari din PRM, care stiu ca nu mai prind inca un mandat, asa ca vor sa prelungeasca agonia acestui legislativ.

Ce poate face un guvern cu o structura atat de instabila si care are de infruntat trei randuri de alegeri? Nimic altceva decat ceea ce face si Tariceanu: pomeni electorale, acte normative emise cu dedicatie, plus ceva contracte de lucrari in infrastructura pentru patronii unor restaurante celebre. Chiuariu si Adomnitei ar fi inlocuiti cu Pogea si Hardau.

Va fi victoria oratorului Berceanu asupra chitaristului Orban. Stiu, privind de pe margine, situatia poate parea amuzanta. Dar in fiecare saptamana apar noi semnale ca socul crizei globale va ajunge si in Romania.

Banca Mondiala sustine ca este posibil sa nu mai putem finanta imensul deficit de cont curent. BERD crede ca suntem una dintre tarile cele mai expuse agitatiei de pe pietele financiare, iar cresterea economica ar putea incetini. „Guvernul nu dispune de o strategie de raspuns la un eventual soc”, declara, unui ziar economic, reprezentantul Romaniei la FMI, Mihai Tanasescu.

Din aceasta perspectiva, singura solutie politica ar fi organizarea alegerilor anticipate si formarea, ulterior, a unui guvern stabil, sustinut de o majoritate clara si puternica. Inca un an pana la alegeri inseamna sa pierdem si bani, si timp. Pana in 2012 trebuie sa indeplinim criteriile necesare adoptarii euro.

Nu vom reusi sa atingem acest obiectiv daca pensiile si salariile cresc independent de ritmul economiei si al productivitatii.

O schimbare de guvern poate fi buna doar daca, odata cu Tariceanu, pleaca si parlamentul celor 322.