Calende (de Tia Serbanescu)

Dupa o vara cumplita, in care au cazut sumedenie de poduri, sosele, sate si cai ferate, in care relatiile dintre presedinte si premier s-au subrezit precum legaturile din Alianta si din Coalitie, guvernul pare sa cedeze si el admitand ca are nevoie de o remaniere – desi premierul se face ca ploua: „cand o sa decid, o sa anunt”. Problema e ca dl Tariceanu se decide greu si anunta tarziu.

Cateodata afla ultimul ceea ce urmeaza sa decida. Dl Tariceanu a observat in schimb ca marele „calendar” al prioritatilor Coalitiei, recent semnat, a intrat deja in intarziere ceea ce a facut-o pe dna Mona Musca sa nu mai creada in schimbarea presedintilor parlamentului: „daca voiau o faceau, am toate motivele sa nu cred in aceasta schimbare”.

Probabil ca nici dl Tariceanu nu prea crede, avand in vedere ca dl Patriciu nu crede deloc – iar UDMR si PC, nici atat. De cand „grupurile de interese” s-au despartit, toate angajamentele starurilor Aliantei au devenit provizorii. Singurii pe care calendarul Coalitiei a izbutit sa-i mobilizeze sunt liderii PSD.

Dl Geoana care declarase zilele trecute ca „PSD nu e pregatit sa guverneze acum” fiindca trebuie sa se curete de coruptii care-i atarna „ca un bolovan de gat” a anuntat de la Bran ca „PSD si-a terminat perioada de reorganizare interna si vom incepe toamna ca o formatiune puternica si plina de energie”. Asta inseamna social-democratie: D.I. Popescu plus energie.

O asemenea reorganizare si curatenie trebuie sa fi fost pe gustul busturilor lui Marx, Engels si Lenin – aflate in curtea unde si-a tinut PSD cursul scurt. Dl Nastase a avut astfel ocazia sa mai treaca o data „de la Marx la Coca-Cola”, de la Engels la Mercedes si de la Lenin la dl Iliescu – in timp ce dl Geoana trece de la un bolovan la altul incercand sa le castige increderea.

Cu aceasta ocazie, PSD a anuntat ca daca se atinge cineva de busturile dlor Vacaroiu si Nastase din parlament face greva parlamentara si scandal international. Poate chiar o revolutie – sau chiar alegeri anticipate. Mai ales ca, profitand de propria sa neatentie, Parchetul General al dlui Ilie Botos a declarat ca alegerile trecute n-au fost fraudate.

Dl Botos nu stia nici el prea bine cum s-a ajuns la aceasta concluzie fara sa fie nimeni audiat – dar se vede ca justitia a ajuns la o asemenea perfectiune in mandatul sau incat nici nu mai are nevoie de probe sau de martori ci numai de „lumina verde” si de telefoane. In fond, poate ca are dreptate: nu alegerile sunt fraudate, ci alegatorii.

Dar cand toata tara e in apa pana la brau e greu sa mai distingi cine in ce-si baga picioarele. Iata un bun motiv de a-l cita pe presedintele Romaniei „tu-i papucii ma-sii” – si de a fugi in concediu.