Călin Georgescu, despre decizia CEDO privind alegerile din România: „A constatat faptul că răul a fost deja făcut de către CCR”

Călin Georgescu a afirmat, într-o postare pe Facebook, că decizia CEDO de marți în ce privește alegerile din România nu blochează judecata pe fond a plângerii sale împotriva hotărârii Curții Constituționale de anulare a scrutinului prezidențiale.
„Dragii mei, nu vă lăsați afectați de știrile false care circulă, menite, așa cum ne-am obișuit, doar să discrediteze demersurile noastre. În urma deciziei de azi a Curții Europene a Drepturilor Omului (respingerea măsurilor provizorii) doresc să clarific faptul că această hotărâre nu afectează procesul de examinare pe fond a plângerii depuse împotriva Guvernului României”, a scris Georgescu.
„Plângerea urmează să fie judecată pe fond”
El argumentează că una dintre cererile avocaților săi viza suspendarea provizorie a efectelor hotărârii CCR privind anularea întregului proces electoral până la judecata pe fond.
„CEDO a constatat faptul că “răul a fost deja făcut” de către CCR, motiv pentru care măsurile provizorii nu-și mai aveau sensul în acest context în care ne aflăm. Decizia de astăzi a CEDO, de a nu impune măsuri provizorii, a fost motivată de faptul că nu există un risc iminent de prejudicii ireparabile, prin simplu fapt că o decizie pozitivă pe fond, fie din partea CEDO sau a unei decizii prin revizuirea cerută de noi la CCR, va însemna practic un prejudiciu care se poate repara”, a afirmat Călin Georgescu.
Astfel, judecata plângerii pe fond nu este împiedicată de hotărârea pe care CEDO a pronunțat-o marți.
„Plângerea urmează să fie judecată pe fond în perioada următoare, deci procesul va începe curând! CEDO rămâne pe deplin investită să analizeze fondul acestei cauze, iar hotărârea finală poate aduce o soluție care să restabilească dreptatea și să protejeze integritatea procesului electoral”, a conchis Georgescu.
Călin Georgescu ceruse Curții Europene a Drepturilor Omului de la Strasbourg (CEDO) să suspende efectele deciziei CCR din 6 decembrie 2024, de a anula alegerile prezidențiale din România. În solicitarea sa, Călin Georgescu a mai cerut CEDO să oblige statul român să reia procesul electoral, respectând rezultatele primului tur: finala prezidențială între el și Elena Lasconi.
Într-un comunicat de presă transmis marți, CEDO motivează că a respins aceste solicitări pentru că sunt în afara domeniului de aplicare a articolului 39 din Regulamentul Curții (cel privind măsurile provizorii).
„Măsurile provizorii prevăzute de articolul 39 din Regulamentul Curţii (Rules of Court) sunt decise in legătură cu proceduri în fața Curții, fără a influența orice decizie ulterioară privind admisibilitatea sau fondul cauzei. Curtea impune asemenea măsuri provizorii numai în cazuri excepționale, când reclamanții ar fi altfel expuși unui risc iminent de vătămare ireparabile”, explică CEDO.
Care au fost cele trei solicitări ale lui Călin Georgescu, la CEDO
- „1. Suspendarea efectelor Deciziei nr. 32/2024 a CCR, până la soluționarea cauzei, pentru a preveni prejudicii ireparabile asupra drepturilor democratice ale reclamantului și cetățenilor români.
- 2. Obligarea Guvernului României să reia procesul electoral, respectând rezultatele primului tur, și să organizeze turul doi al alegerilor prezidențiale între domnul Călin Georgescu și doamna Elena Lasconi.
- 3. Obligarea statului român să adopte măsuri pentru remedierea prejudiciilor morale și democratice, prin restabilirea încrederii în procesul electoral”.
Procesul la CEDO împotriva României a fost deschis de Călin Georgescu în 16 decembrie 2024, ca urmare a anulării rezultatului alegerilor prezidențiale printr-o deciziei a Curții Constituționale.
„Este un demers firesc și absolut necesar pentru apărarea drepturilor fundamentale ale domnului Călin Georgescu, candidat independent, precum și ale tuturor cetățenilor români care merită un proces electoral corect și transparent”, declara, în 16 decembrie, avocata pentru HotNews.ro.
În motivarea solicitării sale, prin avocata Maria Vasii, Călin Georgescu enumera:
- Imposibilitatea de a exercita căi de atac interne: Deciziile CCR sunt definitive și general obligatorii, iar legislația română nu oferă un mecanism intern de contestare a acestora, încălcând Articolul 13 al Convenției (dreptul la un recurs efectiv).
- Prejudiciu ireparabil: Suspendarea procesului electoral și invalidarea voturilor afectează iremediabil drepturile reclamantului și ale cetățenilor români, garantate de Art. 3, Protocolul nr. 1 al Convenției.
- Criză politică și socială: Vidul electoral creat prin decizia CCR subminează stabilitatea politică și încrederea publicului în statul de drept, provocând proteste sociale și riscuri de instabilitate internă.
- Urgenta situației: Turul doi al alegerilor prezidențiale trebuia să aibă loc pe 8 decembrie 2024. Amânarea pe termen nedefinit a procesului electoral afectează drepturile democratice ale cetățenilor și generează riscul perpetuării unor practici nedemocratice.