Campania RESPIR 2025. Un milion de români au astm și până la 10 la sută dintre ei au forme severe ale bolii. Pentru ei, medicii pneumologi recomandă un management modern, la standarde europene, cu tratamente eficiente

Aproape un milion de români suferă de astm, dintre care între 4 și 10% au forme severe, potrivit experților Societății Române de Pneumologie. Pacienții cu astm sever suferă frecvent crize de tuse și de sufocare, respiră greu și șuierător și au dificultăți de vorbire, simptome ce le afectează grav calitatea vieții. Campania RESPIR 2025, derulată de Societatea Română de Pneumologie, își propune să atragă atenția asupra acestei probleme de sănătate publică ale cărei costuri în bani și vieți omenești pot fi reduse printr-o diagnosticare precoce și un tratament modern.

Astmul sever este un tip de astm bronșic în care semnele bolii sunt dificil de controlat, chiar dacă pacientul își administrează doze mari de medicație inhalatorie. Astmul bronșic este urmarea inflamației cronice a căilor respiratorii, din pricina căreia acestea se îngustează, ducând la dificultăți de respirație. 

Semnele bolii variază, dar de obicei includ wheezing – respirație șuierătoare, senzație de constricție toracică și tuse care pot fi gestionate cu tratament adecvat.

Pentru unii pacienți astmul poate fi doar o problemă minoră de sănătate, pentru alții însă, problema poate fi atât de mare încât calitatea vieții le este redusă drastic. Ba mai mult decât atât, există oricând riscul unui atac de astm care să le pună viața în pericol, potrivit Mayo Clinic.

„Vorbim despre exacerbări multiple și de internări continue în spital”

În România, circa un milion de persoane au astm bronșic, precizează prof. dr. Cristian Oancea, medic primar penumolog și manager al Spitalului de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie „Victor Babeş” din Timişoara, vicepreședintele Societății Române de Pneumologie. 

„Este un studiu făcut de Societatea Română de Pneumologie. Pe lângă acești un milion de români, trebuie să spunem că între 4 și 10% din asmatici suferă de un astm bronșic în formă severă, o formă a asmului bronșic care afectează calitatea vieții. Și aici vorbim despre exacerbări multiple, vorbim de internări continue în spital, vorbim de o povară pe sistemul sanitar. Din acest motiv am decis să începem o campanie de conștientizare a acestei boli cronice care poate fi tratată”, atrage atenția medicul.

Campania Națională de Informare și Educare RESPIR 2025 își propune aă aducă la aceeași masă profesioniști din sănătate, autorități, decidenți și

experți regionali pentru a analiza provocările reale din gestionarea astmului sever și să formuleze soluții concrete pentru optimizarea traseului pacientului cu astm, pentru creșterea accesului la diagnostic precoce, și pentru asigurarea accesului la tratament personalizat pentru fiecare pacient.

În cadrul campaniei a fost lansată platforma de informare www.eastmsever.ro, care oferă informații corecte și pertinente referitoare la astmul sever, pentru a înțelege ce este această afecțiune, care este impactul asupra vieții de zi cu zi și cum poate fi ținută sub control.

Tratamentul trebuie personalizat, iar în România avem cele mai noi terapii

„Când discutăm despre o boală gravă așa cum este astmul sever vorbim despre un tratament modern, aliniat la standarde europene. Vorbim despre o boală care dacă este tratată corect, dacă este identificată și diagnosticată la timp, pacienții pot avea o viață normală. Există tratamente inovatoare, terapii biologice gratuite pentru pacienți, terapii în urma cărora își pot recăpăta viața, „normalul”. Pot face sport – chiar și de înaltă performanță – și pot duce o viață lipsită de incidente”, subliniază profesorul Oancea.

Din fericire, adaugă acesta, când vorbim despre astmul sever, în România există toată gama terapeutică, inclusiv terapiile biologice pe care le regăsim și în Europa de Vest.

La Timișoara, a mai spus Prof. Oancea, medicii pneumologi și alergologi vor pune la punct un registru al bolnavilor cu astm sever pentru a avea imaginea clară a acestei boli: „Acest registru este o nevoie pe care nu noi am descoperit-o. În condiţiile în care noi suntem un centru de expertiză pentru astmul sever, s-a impus nevoia de a face acest registru, care se dorește a fi unul care să răspundă nu numai nevoilor orașului Timișoara, ci și zonelor cu care noi colaborăm îndeaproape, îndeosebi zonele limitrofe. În acest registru, după cum se poate vedea și pe materialele promoționale ale campaniei, toți medicii pneumologi și alergologi – pentru că doar aceste două specialități pot gestiona astmul sever – își pot face conturi în care să introducă datele pacientului pentru a avea în orice moment, o imagine foarte clară asupra tuturor investigațiilor, evoluției și probabil nevoii de modificare a tratamentului și de personalizare. Deci e un instrument care ne ajută în personalizarea tratamentului acestor pacienți”.

Potrivit medicului, registrul va deveni funcțional într-un an, un an și jumătate, iar modelul ar putea fi extins la nivel național dacă autoritățile sanitare vor dori.

Poluarea din orașe, factor de risc în astmul sever

Medicul a atras atenția asupra faptului că poluarea specifică marilor aglomerări urbane are o contribuție deloc neglijabilă la apariția astmului sever: „Atât poluarea, cât şi fumatul, cât şi expunerea repetată la alergeni, la mucegai, mai ales în această perioadă, şi anotimpul rece, toate acestea pot să ducă la acutizarea astmului bronşic. Deci, indiferent că pacientul are o susceptibilitate alergică sau nu, dacă nu ia tratamentul corect, poate să se simtă rău şi fie nevoie de internare în spital. Trebuie să spunem că aceste internări succesive duc la afectarea calităţii vieţii, la afectarea stării de sănătate, la accelerarea comorbidităţilor, adică bolilor asociate, şi, într-un final, conduc la pierderea de ani din viaţa pacientului”.

Adesea, în România, traseul pacientului cu astm sever este un drum lung, cu multe obstacole: de la lipsa diagnosticării corecte și la timp, până la accesul întârziat la terapiile moderne și la suprautilizarea corticosteroizilor orali, cu tot șirul de efecte adverse pe care le implică.  

Medicii de familie sunt o verigă importantă în identificarea pacienților cu astm sever și trimiterea lor către specialiști: „De la ei pornește totul. Și ne bazăm pe ajutorul și sprijinul colegilor noștri medici de familie. Ei pot să identifice la timp acești pacienți la risc, să îi trimită la medicii specialiști – pneumologi sau alergologi. Ne bazăm pe sprijinul lor în a diagnostica și a identifica acești pacienți la risc”, a conchis vicepreședintele SRP.

O boală care afectează copii și adulți

Astmul este o boală netransmisibilă majoră care afectează deopotrivă copiii și adulții, fiind cea mai frecventă boală cronică în rândul copiilor, potrivit Organizației Mondiale a Sănătății.

Lista factorilor de risc asociați cu dezvoltarea astmului include: componenta genetică – probabilitatea crește în familiile în care o rudă de gradul I are astm; frecvența este mai mare la persoanele care au alte afecțiuni alergice și care trăiesc în mediul urban – prevalența crescută fiind cel mai probabil consecința mediului și a stilului de viață. 

Totodată, evenimentele din primii ani de viață pot afecta plămânii și crește riscul de astm. De exemplu: greutatea mică la naștere, prematuritatea, expunerea la fumul de tutun și alte surse de poluare a aerului, precum și infecțiile respiratorii virale.

Se consideră, de asemenea, că expunerea la o serie de alergeni și iritanți din mediu crește riscul de astm, inclusiv poluarea aerului din interior și din exterior, acarienii din praful de casă, mucegaiurile și expunerea la substanțe chimice, fumuri sau praf pe durata orelor de muncă.
În plus, copiii și adulții supraponderali sau obezi au un risc mai mare de a dezvolta astm.

Astmul este inclus în Planul global de acțiune al OMS pentru prevenirea și controlul bolilor netransmisibile și în Agenda 2030 a Organizației Națiunilor Unite pentru dezvoltare durabilă.

Campania RESPIR se desfășoară cu sprijinul AstraZeneca România.

Articol susținut de AstraZeneca România