Canalul Dunare-Bucuresti si calea ferata rapida Budapesta-Bucuresti-Constanta, printre proiectele romanesti ale Strategiei Dunarii

Construirea canalului Dunare-Bucuresti, realizarea caii ferate rapide Budapesta-Bucuresti-Constanta, retehnologizarea porturilor dunarene romanesti si construirea a doua noi poduri rutiere peste fluviu, spre Bulgaria, reprezinta cateva dintre proiectele romanesti ale planului de actiune al Strategiei pentru Regiunea Dunarii, ale carei domenii prioritare au fost prezentate joi, intr-o conferinta de presa, de ministrul Afacerilor Externe, Teodor Baconschi, alaturi de ministrul Infrastructurii si Transporturilor, Anca Boagiu, si ministrul Dezvoltarii Regionale si Turismului, Elena Udrea, relateaza Agerpres.

„Sunt lucruri concrete, nu e vorba de bani noi, avem inca pe actualul exercitiu bugetar al UE, pana in 2013, cam 45 de miliarde de euro inca disponibile, speram ca daca pana in 2013 proiectele incluse in planul de actiune incep sa se deruleze si primesc finantare, sa continuam si in urmatorul exercitiu financiar multianual al UE, astfel incat proiecte deja angajate sa ajunga in faza de finalizare si, in acelasi timp, sa avem si o a doua generatie de proiecte incluse in Strategia Dunarii”, a declarat ministrul Baconschi.

Printre celelalte proiecte mentionate de acesta se numara asigurarea navigabilitatii pe tot parcursul navigabil al Dunarii si pe toata durata anului, generalizarea internetului de banda larga in mediul urban, crearea unui institut international pentru Delta Dunarii si Marea Neagra, elaborarea unui sistem de monitorizare a ecosistemelor, imbunatatirea calitatii apei prin construirea de statii de purificare in majoritatea porturilor dunarene.

De asemenea, ministrii Boagiu si Udrea au prezentat pe larg proiectele aferente Strategiei Regiunii Dunarii pe care ministerele respective le vor coordona in viitor, insistand cu precadere asupra potentialului proiectului canalului Dunare-Bucuresti.

„Vedem strategia Dunarii ca pe o strategie durabila, verde – adica orientata pe protectia mediului, bazata pe noi tehnologii si inovare si pentru a creste calitatea vietii cetatenilor romani care traiesc de-a lungul malului romanesc al Dunarii”, a spus ministrul Baconschi.

Potrivit acestuia, faptul ca fluviul Dunarea a fost inert in ultimele zeci de ani a creat probleme de dezvoltare pentru intreaga regiune de sud a Romaniei, insa aceasta disparitate se va atenua peste 10-15 ani, odata cu realizarea celei mai mari parti a proiectelor prevazute, iar orase ca Sulina si Braila isi vor recapata caracterul cosmopolit pe care il aveau in urma cu 100 de ani.

Tarile care participa la strategia UE pentru regiunea Dunarii sunt Germania (landurile Baden-Wurttemberg si Bavaria), Austria, Ungaria, Republica Ceha, Slovacia, Slovenia, Bulgaria, Romania – membre ale Uniunii Europene – plus Croatia, Serbia, Bosnia, Muntenegru, Republica Moldova si Ucraina. Acest spatiu vast scaldat de apele fluviului se confrunta cu numeroase provocari, printre care potentialul nevalorificat de transport naval, lipsa legaturilor rutiere si feroviare, eforturile necoordonate in domeniul educatiei, al cercetarii si al inovarii.

Desi strategia nu va oferi o finantare UE suplimentara, regiunea beneficiaza deja de o finantare considerabila prin intermediul unei serii de programe ale UE. Obiectivul este de a fructifica intr-o mai mare masura sprijinul disponibil – nu mai putin de 100 de miliarde euro au fost alocate in cadrul politicii de coeziune (Fondul european de dezvoltare regionala, Fondul de coeziune, Fondul social european) intre 2007 si 2013 – si de a arata modul in care cooperarea macroregionala poate contribui la rezolvarea problemelor locale. Dupa numirea coordonatorilor domeniilor prioritare, strategia va trebui aprobata de Consiliul European, in luna iunie.