Prin intervențiile hidrotehnice făcute în Delta Dunării încă din secolul 19, românii au redus debitul apei de pe brațul Chilia de la 60%, la 40% cât e în prezent. În schimb, am crescut debitul pe celelalte două brațe ale fluviului, susține directorul general al Institutului GeoEcoMar, Adrian Stănică, într-o discuție cu HotNews.
Discuția are loc în contextul în care unii se întreabă în aceste zile dacă nu cumva ucrainenii „ne fură” apa Dunării prin lucrările pe care le-au făcut recent pe canalele Bâstroe și Chilia.
Puțină lume vorbește despre „planurile care au rămas neatinse prin sertare până acum”, spune specialistul.
Discuțiile despre scăderea nivelului Dunării au ajuns inevitabil și la canalul ucrainean Bâstroe, care unește Marea Neagră cu brațul Chilia.
Bâstroe reprezintă un subiect tensionat în relațiile recente dintre România și Ucraina, mai ales după ce, în februarie 2023, ministrul Transporturilor de atunci, Sorin Grindeanu, a declarat public că „are semnale că Ucraina face lucrări de dragare a canalului Bîstroe, iar acest lucru ar putea avea impact asupra mediului și Deltei Dunării”.
Totuși, în rândul unei părți din opinia publică din România a rămas teama că ucrainenii ar putea să ne „fure” transportul naval de mărfuri de pe canalul Sulina și să-l mute pe Bâstroe. Mai mult chiar, în condițiile unui debit extrem de scăzut al Dunării, a apărut și speculația că, în urma lucrărilor făcute de țara vecină la intersecția dintre Bâstroe și Chilia, o parte din apa Dunării s-ar putea scurge pe canalul ucrainean.
Pentru că deja este o situație de criză reală din cauza debitului scăzut al Dunării și conspirațiile ar putea amplifica tensiunile din societate, l-am contactat pentru un punct de vedere pe directorul general al Institutului GeoEcoMar, Adrian Stănică. De-a lungul anilor, acesta a coordonat mai multe proiecte de cercetare pe Dunăre, în Deltă și Marea Neagră.
Insula Tătaru, brațul Chilia, Delta Dunării, granița cu Ucraina, Foto: Andrey Nekrasov / Zuma Press / Profimedia Images
„Dacă în 1860 cam 2/3 din debite mergeau pe Chilia, acum procentul a ajuns în jur de 40%”
– Este posibil ca vreo porțiune de Dunăre să fie afectată de canalul Bâstroe? În sensul în care apa să „se scurgă” acolo? – Adrian Stănică: Ceea ce contează cu adevărat este modul în care a variat debitul brațelor Dunării în ultimul secol și jumătate, pentru că toate aceste modificări trebuiesc privite în contextul istoric.
La sfârșitul Războiului Crimeei, în 1856, Brațul Chilia prelua peste două treimi din apa adusă de Dunăre, restul intrând pe Brațul Tulcea, care mai apoi se desparte în brațele Sulina și Sfântu Gheorghe. Aceasta era distribuția naturală a apei și aluviunilor între brațele Dunării. Două treimi pe Chilia, brațul nordic, apoi brațul Sfântu Gheorghe cu peste 20 de procente, restul pe brațul mijlociu, Sulina.
Prima intervenție majoră, tăierea meandrelor pentru a îmbunătăți navigația pe brațul Sulina, a fost proiectată de către o comisie de experți ai Comisiunii Europene a Dunării, condusă de către inginerul Sir Charles Hartley. Prin punerea în practică a acestui proiect, în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, panta hidraulică pe Sulina a crescut și astfel a început să preia mai multă apă, în detrimentul brațului Chilia.
Au urmat numeroase alte intervenții hidrotehnice pe teritoriul Deltei Dunării în secolul trecut, poate cele mai relevante fiind instalarea unui epiu (n.r.- dig) la Ceatal Izmail (n.r.- oraș ucrainean pe Chilia), care a făcut ca debitul spre brațul Tulcea să crească și mai mult, precum și rectificarea meandrelor de pe brațul Sfântu Gheorghe, în anii 1980, ceea ce a făcut să crească debitele și pe acest braț.
În urma acestor intervenții hidrotehnice majore, în circa 150 de ani, distribuția apelor pe brațele deltei s-a modificat permanent. Dacă în 1860 cam 2/3 din debite mergeau pe Chilia, acum procentul a ajuns în jur de 40%, restul fiind redistribuit pe Sulina și Sfântu Gheorghe. Iar o mică parte din debitul brațului Sfântu Gheorghe ajunge și spre complexul Razelm-Sinoie.
Chilia a rămas un braț activ al Dunării, chiar dacă are mai puțină apă
Chiar dacă în ultimele două secole din ce în ce mai multă apă a fost preluată de către Tulcea (Sulina și Sf. Gheorghe), tot Chilia rămâne cel mai activ braț, dar doar cu circa 40 de procente.
De ce? Vorbim despre cauze multiple. Pe de o parte este vorba despre evoluția debitelor și a distribuției acestora la scară seculară, ceea ce depinde de competența de transport a apei și sedimentelor prin fluviu spre mare.
În ultimul mileniu cea mai activă zonă a deltei a fost – și a rămas – Chilia. Cum spuneam însă, intervențiile hidrotehnice au dus la modificarea acestui echilibru, care era oricum dinamic, ceea ce a făcut ca din ce în ce mai multă apă și sedimente să vină pe celelalte două brațe principale.
„Speculațiile sunt puerile și contrare legilor fizicii”
Este interesantă discuția despre adâncirea unui canal un pic mai mare de 10 kilometri. Dacă vorbim strict despre Bâstroe, impactul este local și ar trebui să privească redistribuția debitelor între Bâstroe, Stambulul Vechi și alte brațe secundare ale Dunării.
Dacă vorbim despre dragarea unor praguri pe brațul Chilia, nu cred că acestea au impact semnificativ la nivelul deltei. Pe de altă parte, fluviul are o forță masivă. Dragajul odată făcut, trebuie repetat foarte des. Asta înseamnă și timp, și bani.
Despre speculațiile conform cărora dragaje făcute circa 300 de kilometri aval de bifurcația Bala / Dunărea Veche ar avea vreo influență, sunt puerile și contrare legilor fizicii.
Tristețea este că situația de la Bala (n.r.- e vorba de brațul Dunării care „fura” apă cu ajutorul stâncii Pârjoaia) fusese studiată de decenii, încă dinaintea construcției centralei nucleare, datorită impactului asupra navigației.
Au fost făcute planuri de intervenție în mai multe rânduri. Păcat că au rămas neatinse prin sertare până acum.
Jurnalistul Gabriel Bejan trimite în fiecare marți newsletterul „Rațiunea, înapoi!”. Dacă vă interesează contextul din spatele știrilor vă puteți abona aici:
Abonează-te
Rațiunea, înapoi!
Înțelege cele mai importante evenimente politice, naționale și internaționale, prin analize echilibrate, realizate de jurnalistul Gabriel Bejan.
Abonează-te la Newsletter
Rațiunea, înapoi!
Înțelege cele mai importante evenimente politice, naționale și internaționale, prin analize echilibrate, realizate de jurnalistul Gabriel Bejan.
Felicitări! Te-ai abonat la „Rațiunea, înapoi!”.
Abonat
Confirmă abonarea pe e-mail.
Apasă pe linkul din email pentru a primi edițiile.
