Skip to content
Actualitate

Când statul întârzie să plătească, firmele mici plătesc cu existența. Veștile bune și cele proaste

Dan Popa

În 2025 s-au deschis cu aproape 300 de insolvențe mai mult decât în 2024, arată un studiu al Coface.

Chiar dacă documentul nu atribuie insolvențele în mod explicit conflictului din Orientul Apropiat, studiul vorbește despre cauzele acestora: politicile restrictive, „politica monetară și în special fiscală, pe fondul unei situații geopolitice marcate de incertitudine”.

De asemenea, în două sectoare: construcții și pharma, Raportul Coface arată cu degetul către întârzierea plăților de către Stat. „Sectorul construcțiilor se confruntă însă cu riscuri majore de lichiditate din cauza întârzierilor de plată ale statului. Harta cash flow-ului jucatorilor locali a fost în 2025 modelată de erodarea comportamentului de plată al Statului în sectorul pharma”, notează autorii raportului.

Sectorul „Comerț” a raportat cel mai mare număr de insolvențe respectiv 1.844, în scădere cu 4% față de anul precedent.

Veștile bune

Ritmul de creștere a insolvențelor încetinește: +3,84% în 2025 (7.553 cazuri), față de +9,38% în 2024, chiar dacă nivelul este maximul ultimilor 7 ani.

Peste 90% dintre firmele intrate în insolvență au avut cifră de afaceri sub 0,5 mil. euro sau nu au depus bilanțul pe 2024, deci impactul economic și social direct este relativ redus.

Tot mai multe companii mari aleg concordatul preventiv în loc de insolvență: 221 de proceduri de concordat în 2025 (vs. 96 în 2024), iar 8 din 11 firme cu peste 50 mil. euro CA au mers pe concordat, nu pe insolvență.

Anul 2025 marchează cel mai ridicat număr de înmatriculări de firme din ultimii ani, 153.425, +23% față de 2024, ceea ce sugerează un dinamism antreprenorial robust, mai ales în București, Ilfov, Cluj, Timiș.

Radierile rămân stabile, la 83.232, practic la același nivel cu 2024, ceea ce indică o anumită consolidare a mediului de afaceri.

Veștile proaste

2025 aduce cel mai mare număr de insolvențe din ultimii 7 ani (7.553), cu recorduri în noiembrie și decembrie, ceea ce arată o deteriorare bruscă a situației de lichiditate spre final de an, mai arată studiul Coface.

Numărul companiilor mari insolvente (CA > 0,5 mil. euro) este la rândul lui la maximul ultimilor 7 ani, cu potențial de efect de domino pe angajați și pe lanțuri de furnizori.

Suma refuzată la plată prin cecuri și alte instrumente este la cel mai ridicat nivel din ultimii 7 ani, semnal clar de presiune pe cash‑flow.

Macro: creștere economică de doar 0,6% în 2025, recesiune tehnică în a doua parte a anului, deficit ESA încă foarte mare (8,2% din PIB, deși în scădere față de 9,3% în 2024), inflație 9,7% și datorie publică peste 60% din PIB (peste pragul Maastricht).

Mixul „război tarifar global + războiul din Ucraina + conflictul din Orientul Mijlociu”, combinat cu politica fiscală restrictivă (creștere TVA, accize, impozit pe dividende, reguli mai dure pentru micro) și liberalizarea energiei, împinge economia în recesiune tehnică și pune presiune suplimentară pe insolvențe, mai ales la firmele mari.

„Economia globală în anul 2025 a fost puternic lovită de războiul tarifar, perioadă în care a avut loc o escaladare semnificativă a tensiunilor comerciale la nivel global, Statele Unite ale Americii impunând tarife agresive nu doar Chinei, ci și aliaților săi, inclusiv Uniunii Europene. Această incertitudine a condus la serie de represalii în comerțul internațional, având un impact major asupra lanțurilor de aprovizionare și a inflației”, spune Tiberiu Chesoi, Head of Claims Coface Romania.

Primele consecințe ale acestui război comercial, care a creat un mediu economic instabil, au condus la o regândire a relațiilor comerciale globale, cu un accent tot mai mare pe protecționism și „repatrierea” producției industriale.

În acest context, economia europeană a fost puternic afectată, principalele provocări ale Europei fiind tarifele americane, exporturile chinezești redirecționate către piața europeană dar și războiul din Ucraina. Contextul internațional a impactat semnificativ și economia României, ținând cont de faptul că principalele destinații pentru exporturile românești sunt concentrate în Uniunea Europeană, Germania fiind cel mai important partener comercial, cu peste 20% din totalul exporturilor, urmată de Italia cu aproximativ 10% și de Franța cu aproximativ 6,5%.

„O presiune suplimentară pentru economia României a reprezentat-o angajamentul Guvernului de reducere a deficitului bugetar, pe fondul unei inflații deja ridicate. Astfel, Guvernul României a implementat două seturi de măsuri fiscale dintre care cele mai importante sunt:

  • Cota standard a TVA a crescut de la 19% la 21% începând cu 1 august 2025, iar cota redusă pentru medicamente a urcat la 11%.
  • Pragul de venituri pentru a rămâne în regimul de impozitare pe veniturile microîntreprinderilor este de 250.000 euro anual în 2025, scăzut de la 500.000 euro. Începând cu 1 ianuarie 2026, acest plafon a scăzut la 100.000 euro. Depășirea acestor limite în timpul anului fiscal duce la trecerea automată la impozitul pe profit (16%). Pentru microîntreprinderi există începând cu 1 ianuarie 2026 obligația a cel puțin un salariat cu normă întreagă (sau contract de mandat/administrator).
  • Cota de impozitare a dividendelor a crescut de la 10% la 16%.
  • Măsuri de taxare suplimentară a băncilor și a câștigurilor din jocuri de noroc.
  • Majorarea nivelului accizelor, la 1 august 2025 și respectiv, la 1 ianuarie 2026, pentru alcool și băuturi alcoolice, benzină și motorină.

Nu în ultimul rând, creșterea inflației până la 9,9% (august 2025) a reprezentat o provocare pentru mediul de afaceri, trend crescător care a început în iulie 2025, odată cu liberalizarea prețului la energie și cu implementarea măsurilor fiscale din august 2025”, mai arată documentul citat..

Evoluții pe sectoare și pe județe

Evoluțiile sectoriale din cursul anului 2025 au fost determinate în special de punctul de inflexiune atins de către modelul de creștere al economiei românești (tranziția de la creșterea economică alimentată de stimul fiscal nesustenabil la creșterea economică modelată prin raționalizarea consumului guvernamental și investiții), procesul de consolidare fiscală, comportamentul de plată al Statului român, dar și de Costul de finanțare al corporațiilor autohtone, care rămâne elevat și, în bună parte, condiționat de nivelul (cel mai ridicat din spațiul Uniunii Europene) al inflației.

“Riscul de insolvență a crescut semnificativ pentru acele sectoare în care lichiditatea este condiționată în special de către comportamentul de plată al Statului român, și ne referim aici în special la lucrările de construcții, dar și pentru acele sectoare care depind de comportamentul de consum privat, un comportament afectat negativ atât în plan pecuniar (a se vedea evoluția salariului real în a doua jumătate a anului 2025), precum și în planul încrederii în viitor.

Alături de aceste segmente care compun aproximativ 70% din PIB-ul României, cred că este relevant să punctăm evoluțiile din Agricultură, acolo unde beneficiile anului agricol 2025 nu au putut compensa – pentru anumiți jucători – dificultățile acumulate în anii 2022-2024, precum și evoluțiile încă negative din Industrie, evoluții impactate de factori sistemici cum ar fi letargia tracțiunii economice din Germania și costul elevat al energiei electrice”, a declarat Bogdan Nichișoiu, Regional (Central & Eastern Europe) Enhanced Information Manager.

Cele mai multe insolvențe deschise în 2025 s-au înregistrat în București (1.359) și în județele Bihor (661) și Cluj (511). Din cele 7.553 de insolvențe deschise în 2025, Bucureștiul continuă să concentreze cea mai mare pondere (18%). Capitala atrage și cele mai multe înmatriculări (22% din total), urmată de Ilfov, Cluj și Timiș. Bucureștiul generează cele mai multe încetări de activitate, urmat de Cluj, Constanța și Bihor.

Radiografia mediului de afaceri local

Mediul de afaceri din România rămâne unul dinamic, caracterizat printr-o capacitate ridicată de regenerare. În ciuda creșterii numărului dizolvărilor și suspendărilor în ultimii ani, ceea ce indică presiuni constante, în special asupra companiilor mici și mijlocii, se menține un ritm ridicat al înmatriculărilor, ceea ce confirmă potențialul antreprenorial, notează autorii raportului Coface.

Din cele peste 1,29 milioane companii active din punct de vedere juridic, aproximativ 100 de mii sunt SRL, iar 450.244 sunt PFA-uri. Numărul companiilor radiate în 2025 a fost de 83.233, aproape de același nivel cu anul 2024. În 2025 s-a raportat o creștere de 23% a numărului de înregistrări comparativ cu anul precedent, și o creștere de 22% a dizolvărilor.

În 2026 creșterea economiei României va fi în continuare afectată de inflația ridicată, politica fiscală restrictivă, scăderea consumului privat și nu în ultimul rând de factorul geopolitic, aspecte care vor impacta mediul de afaceri local.