Care sunt profilurile potențiale de cumpărători ai Carrefour. Marii retaileri europeni absenți din România
Distribuitorul francez a angajat o bancă de investiții pentru a evalua apetitul cumpărătorilor, într-un moment în care dorește, de asemenea, să se retragă din Argentina și Polonia.
Carrefour a investit recent în RO (preluarea Cora RO, rebrand & integrare) – un exit total e mai puțin probabil pe termen scurt; dacă apare vânzare, e mai degrabă una parțială (de formate sau active).
HotNews a analizat care sunt profilurile potențiale de cumpărători și principalele considerente strategice ale unei achiziții:
Posibili cumpărători
- Retaileri regionali sau internaționali care vor să se extindă în Europa Centrală și de Est
Lanțuri deja prezente sau interesate să intre pe piața românească, care preferă să cumpere o rețea gata formată în loc să construiască de la zero.
Exemple: în trecut, analiștii au menționat Auchan Retail International sau Tesco PLC printre potențialii cumpărători ai unor active est-europene.
- Fonduri de investiții / private equity + retaileri locali
Un fond ar putea colabora cu un partener local pentru a prelua, restructura și repoziționa operațiunile.
Dacă anumite active ale Carrefour România sunt considerate „ne-strategice”, pot deveni atractive pentru fonduri care caută ieșiri viitoare profitabile.
Precedentul: au existat zvonuri privind o posibilă vânzare a unor active ne-esențiale.
- Mari jucători locali sau conglomerate românești
Un retailer autohton puternic ar putea urca rapid în clasament prin achiziția unor unități Carrefour (integral sau parțial).
Exemple posibile: lanțuri de supermarketuri românești, rețele de discount, grupuri de investiții cu activități în distribuție sau FMCG.
Achiziția ar oferi acces direct la formatul de hipermarket fără costurile de dezvoltare de la zero.
Prin urmare, o vânzare completă a Carrefour România este puțin probabilă pe termen scurt, având în vedere investițiile recente.
Totuși, o vânzare parțială — anumite formate de magazine, active logistice sau imobiliare — ar putea fi o opțiune dacă grupul vizează o repoziționare strategică.
Tranzacțiile anterioare în retail au nevoie de aprobarea Consiliului Concurenței.
Short-listul de 5 potențiali cumpărători (cei mai plauzibili în 2025) pentru activele Carrefour din România
1) Auchan Retail România
De ce? Extindere activă pe proximitate („Simply by Auchan”), rețea, know-how pe hipermarket; achiziția de locații selectate i-ar accelera cota.
Constrângeri: suprapuneri locale cu hipermarketuri; posibil remedii.
Țintă probabilă: hipermarketuri bine poziționate + depozite.
2) REWE Group (PENNY)
De ce? Investiții puternice în 2024–2025 și rețea mare în RO; ar putea lua loturi de supermarketuri/proximitate pentru densificare.
Constrângeri: compatibilitate format (discount vs supermarket).
Țintă probabilă: supermarketuri/mini-marketuri în orașe medii.
3) Schwarz Group (Kaufland/Lidl)
De ce? Apetit pentru tranzacții locale (ex. preluarea La Cocos), planuri de expansiune; ar culege asset-uri punctuale (terenuri, hipermarketuri ancoră).
Constrângeri: concentrare mare pe discount și hyper; remedii aproape certe.
Țintă probabilă: câteva hipermarketuri „trophy” + real-estate.
4) Ahold Delhaize (Mega Image + Profi)
De ce? Tocmai a închis achiziția Profi (≈€1,3 mld); sinergii logistice & buying-power. Ar putea fi interesată doar de magazine individuale/pachete mici în zone fără suprapunere.
Constrângeri: antitrust major după Mega Image + Profi; precedentul arată dosare sensibile la Consiliul Concurenței/CE.
Țintă probabilă: locații „gap-filling” în marile orașe.
5) Noul val de intranți/format-switchers: Żabka (Froo) / Jeronimo Martins
De ce? Żabka a intrat deja în RO (Froo) și a ajuns rapid la 100 de magazine (convenience) — ar putea „sări etape” printr-un pachet de proximitate. Jeronimo Martins a cochetat istoric cu ideea de a intra în RO; o achiziție ar comprima time-to-market.
Constrângeri: integrare format vs portofoliul Carrefour; capex de rebrand.
Țintă probabilă: rețele de proximitate/supermarket, nu hyper.
Mari retaileri europeni absenți din România
- Aldi (Germania)
Al doilea cel mai mare retailer european (după grupul Schwarz – Lidl și Kaufland) și unul dintre cele mai competitive lanțuri de discount din lume, Aldi nu s-a extins niciodată în România. Explicația ține de prezența dominantă a Lidl în segmentul său și de poziționarea agresivă a Penny (Rewe Group).
- Tesco (Marea Britanie)
Cel mai mare retailer britanic a avut tentative de consolidare în Europa Centrală, dar s-a retras din Polonia în 2020 și nu a explorat piața românească. Modelul său de supermarket și expansiune digitală ar putea totuși fi compatibil cu piața locală în viitor.
- Edeka (Germania)
Gigantul german – cel mai mare lanț de supermarketuri din Germania – rămâne concentrat aproape exclusiv pe piața internă și nu operează filiale în Europa Centrală și de Est.
4. Les Mousquetaires / Intermarché (Franța)
Deși competitor direct pentru Carrefour și Auchan în Europa de Vest, grupul Intermarché nu a intrat niciodată în România, preferând Franța, Spania și Polonia.
5. E.Leclerc (Franța)
Al doilea lanț de hipermarketuri francez ca mărime, E.Leclerc, s-a extins în Belgia și Polonia, dar nu în România, din cauza suprasaturării pieței de retail alimentar local.
- Sainsbury’s (Marea Britanie)
Unul dintre cei mai vechi retaileri britanici, Sainsbury’s, s-a concentrat exclusiv pe piața internă UK, fără prezență semnificativă în Europa continentală.
- Morrisons (Marea Britanie)
Al patrulea lanț de retail alimentar din Regatul Unit nu are operațiuni internaționale directe, rămânând un jucător intern.
- Migros (Elveția)
Cunoscut pentru modelul său cooperatist, Migros nu este prezent în România, gestionând operațiuni doar în Elveția și câteva piețe limitate din Europa de Vest.
- Coop (Elveția / Scandinavia)
Rețelele Coop (elvețiană, suedeză, norvegiană) sunt importante la nivel regional, dar nu sunt extinse în sud-estul Europei.
- Mercadona (Spania)
Cel mai mare retailer spaniol, cu vânzări peste 20 miliarde euro, operează în Portugalia dar nu a făcut pasul spre Europa Centrală și de Est.
Principalele investiții Carrefour România (2024–2025)
- Integrarea rețelei cora România
Cea mai mare investiție a anului 2024 a fost achiziția și integrarea magazinelor cora, finalizată complet în 2025. Carrefour a integrat 15 hipermarketuri cora, inclusiv echipele și platformele logistice, într-un proces estimat de analiști între 70 și 90 de milioane de euro. Aceasta a extins semnificativ prezența rețelei în marile orașe.
- Expansiunea formatului Carrefour Express
Carrefour a extins rapid segmentul de magazine de proximitate, deschizând peste 40 de unități noi doar în 2025 (după 22 deschideri în 2024), dintre care o parte funcționează în sistem de franciză.
Investiția medie per unitate este estimată între 80.000 și 150.000 euro, în funcție de dimensiune și amplasare. Formatul Express este segmentul cu cea mai dinamică creștere, datorită costurilor reduse și cererii de retail de cartier.
- Modernizarea magazinelor existente
Compania a lansat un program amplu de rebranding și remodelare a unităților cu vechime mai mare de 5 ani. Acesta a inclus: implementarea etichetelor electronice, extinderea caselor self-checkout, îmbunătățirea lanțului intern de logistică și depozitare.
Suma totală a acestui program de modernizare se ridică la aproximativ 25 milioane de euro.
- Digitalizare și retail inteligent
Carrefour a investit în dezvoltarea aplicației mobile Carrefour România, care are peste 2,9 milioane de utilizatori, dintre care 2 milioane activi lunar.
A fost dezvoltat sistemul Scan&Pay, digitalizarea bonurilor fiscale și integrarea sistemului de garanție-returnare (SGR) pentru ambalaje.
Au fost create programe interne de formare digitală pentru angajați, precum Digital Retail Academy și Academia de #MeseriAȘI.
- Parteneriate în comerțul online
Carrefour și-a extins canalele de livrare rapidă, colaborând cu Tazz, Glovo, Bringo, Bolt și, din 2025, a devenit primul lanț major de retail alimentar prezent pe platforma Trendyol, una dintre cele mai mari piețe online din Turcia și Europa de Est.
- Investiții în producția locală
Compania derulează mai multe programe de sprijin pentru fermierii locali, precum „Grădina Noastră”, care reunește aproape 600 de producători agricoli români ce livrează direct către magazinele Carrefour. Inițiativa are atât un impact economic, cât și social, consolidând parteneriatul retailerului cu agricultura locală
Jurnalistul Dan Popa trimite în fiecare joi dimineață newsletterul „EconoMix”. Dacă te interesează finanțele personale și vrei să primești recomandări economice, te poți abona aici:
INTERVIURILE HotNews.ro