Care sunt țările care au câștigat bani de pe urma blocării strâmtorii Ormuz și care sunt marii perdanți

Închiderea strâmtorii Ormuz și creșterea subsecventă a prețurilor globale la petrol au crescut veniturile unor state precum Iran, Oman și Arabia Saudită, în timp ce alte țări care nu au căi alternative de transport au pierdut miliarde de dolari, arată o analiză realizată de Reuters.

În timp ce o mare parte a lumii se confruntă cu creșterea inflației și pagube economice de pe urma creșterii prețului la energie, pentru producătorii de petrol din Orientul Mijlociu impactul depinde de geografie.

Deși Iran controlează strâmtoarea prin care trece 20% din producția de petrol mondială, Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite și Oman au alternative la această rută prin oleoducte și porturi. În schimb, petrolul din Irak, Kuweit și Qatar este blocat în țările de origine din cauza lipsei unor alte căi de a-l trimite pe piețele internaționale.

Iran a câștigat cei mulți bani pe urma blocării strâmtorii

Unii analiști susțin că războiul declanșat de Israel și Statele Unite împotriva Iranului a întărit regimul de la Teheran.

„Dacă Ormuz a fost închisă, va putea fi închisă iarăși și iarăși, iar asta reprezintă o amenințare majoră pentru economia globală. Duhul a fost lăsat să iasă din sticlă”, a spus Neil Quilliam, de la think tank-ul Chatham House.

Agenția Internațională pentru Energie descrie conflictul drept cel mai mare șoc mondial în privința furnizării de energie, spunând că 12.000.000 de barili de petrol sunt blocați în fiecare zi, iar 40 de instalații de infrastructură energetică au fost avariate.

Analiza Reuters arată că veniturile din petrol ale Irakului și Kuweitului în luna martie au scăzut cu 75% față de martie 2025. În schimb, au crescut veniturile obținute de Iran – 37% și de Oman – 26%. Pentru Arabia Saudită creșterea a fost de numai 4,3%, iar EAU au pierdut 2,6% din încasări, în condițiile în care creșterile de preț nu au reușit să compenseze integral volumul exportat.

Plasa de siguranță a Arabiei Saudite

Arabia Saudită a încasat venituri mai mari din taxe de tranzit pentru compania de stat Aramco. Cel mai lung oleoduct al regatului traversează țara de la est la vest, pe o distanță de 1.200 de kilometri, și a fost construit în anii ’80, în timpul războiului iraniano-irakian, tocmai pentru a evita strâmtoarea Ormuz.

Conducta leagă câmpurile petrolifere din est de portul Yanbu de la Marea Roșie și are o capacitate de 7.000.000 de barili pe zi. Aramco folosește 2.000.000 de barili pentru piața internă, iar restul merge la export. Capacitatea de încărcare în Yanbu a rămas la aproximativ 4,6 milioane de barili pe zi, în pofida atacului suferit pe 19 martie.

Chiar dacă exporturile de petrol au scăzut cu 26% în martie față de aceeași perioadă a anului trecut, creșterile de preț au compensat acest lucru, iar încasările au fost chiar cu 558.000.000 de dolari față martie 2025.

În pofida avantajului conferit de oleoductul est-vest, Quilliam crede că Arabia Saudită este vulnerabilă în fața altor lovituri din Iran sau din partea aliaților săi din Yemen, milițiile Houthi, lovituri care ar putea viza infrastructura energetică și vasele care trec prin strâmtoarea Bab el-Mandeb, care leagă Oceanul Indian de Marea Roșie.

Situația gravă pentru Irak și Kuweit

Emiratele Arabe Unite au reușit să compenseze parțial blocarea strâmtorii Ormuz prin oleoductul Habshan-Fujairah, cu o capacitate de 1,5-1,8 milioane de barili pe zi. Cu toate astea scăderea încasărilor în martie a fost de 174.000.000 dolari, mai ales că atacurile de la Fujairah a îngreunat exporturile.

Cele mai afectate au fost Irak, ale cărui venituri s-au prăbușit cu 76%, la numai 1,73 de miliarde de dolari, după care vine Kuweit cu o scădere de 73%, la doar 864.000.000 dolari încasați în martie.

Pe de altă parte, țările din zonă fie au rezerve financiare, fie se pot împrumuta fără probleme de pe piețele financiare pentru a face față deficitului apărut.

„În afară de Bahrein, țările din Golf au suficient spațiu fiscal pentru a gestiona șocul, cu datorii ale statului la nivel moderat, sub 45% din PIB”, crede Adriana Alvarado, expert la Morningstar DBRS. Totuși, pe termen mai lung, impactul este greu de estimat.