Casele atacate în timpul revoltelor anti-migrație din Belfast „se aflau de luni de zile pe o listă neagră” a grupurilor extremiste

Poliția din Irlanda de Nord a fost avertizată de luni de zile de voluntari locali că mai multe locuințe ale migranților din zona Belfast erau în atenția grupurilor anti-migrație, scrie The Guardian. Casele cu pricina au fost ținta mulțimilor furioase după atacul de luni, în care un migrant sudanez a rănit grav un localnic.

Serviciul de Poliție din Irlanda de Nord (PSNI) a fost avertizat în ultimele opt luni în mod repetat că activiștii anti-migrație circulau adresele proprietăților care au fost ținta revoltelor de la Belfast din ultimele două zile.

„The Accountability Project Northern Ireland” – „Proiectul privind responsabilitatea în Irlanda de Nord”, un grup de voluntari înființat vara trecută pentru a monitoriza activitatea anti-migrație, a trimis zeci de rapoarte poliției cu privire la acest lucru între noiembrie 2025 și iunie 2026, scrie The Guardian.

Aceștia au avertizat cu privire la o atenție crescândă acordată locuințelor cu ocupare multiplă (HMO) de către grupurile anti-migrație și de extremă dreapta, un fenomen pe care l-au observat pentru prima dată în august 2025.

În revoltele din ultimele zile, declanșate după ce un refugiat sudanez a rănit grav un localnic, au fost vizați numeroși migranți, fără discriminare, inclusiv români.

O listă neagră

Potrivit The Guardian, o așa-numită listă neagră de adrese circulă în rândul grupurilor de extremă dreapta încă din august 2025 și a fost trimisă către PSNI în ianuarie 2026.

Printre adresele de pe această listă se aflau cele vizate în timpul tulburărilor anti-imigrație din această săptămână.

The Guardian a văzut o captură de ecran a unui e-mail trimis unui inspector al PSNI în ianuarie, la care era atașată o astfel de listă.

Voluntarii spun că o listă similară circulă acum pe rețelele sociale și pe aplicațiile de mesagerie, pe fondul revoltelor din această săptămână.

PSNI a avertizat la începutul acestei săptămâni împotriva distribuirii adreselor de domiciliu, adăugând că acest lucru a lăsat familiile și locuitorii „extrem de afectați”.

„Oricine va fi prins finanțând sau ajutând aceste animale să se cazeze va fi condamnat ca fiind la fel de vinovat”

Rapoartele transmise către PSNI s-au concentrat în mare măsură asupra activităților din zona Newtownabbey, situată la nord de Belfast, care a fost în centrul unora dintre cele mai grave tulburări din ultimele zile.

În cadrul emisiunii „Today” de la BBC Radio 4, John Blair, deputat al Alianței din circumscripția South Antrim, a declarat că zona a fost martora „unei mulțimi dezlănțuite într-o serie de acte de violență și distrugere”.

Rapoartele trimise poliției au citat, de asemenea, o postare pe Facebook în care se afirma că locuințele colective din zona Glengormley „vor fi tratate acum ca ținte legitime și se va proceda în consecință”.

Postarea continua astfel: „Oricine va fi prins finanțând sau ajutând aceste animale să se cazeze va fi condamnat ca fiind la fel de vinovat.”

Grupurile comunitare au ajutat familiile vulnerabile să părăsească zonele atacate

Glengormley a fost una dintre zonele afectate de tulburările anti-migrație din ultimele zile, bărbați mascați incendiind locuințe.

Activistii anti-rasism și-au exprimat furia și frustrarea că avertismentele repetate de luni de zile nu au fost luate în seamă în perioada premergătoare zilelor de revolte.

Grupurile comunitare au descris cum au ajutat familiile vulnerabile să părăsească zonele, în timp ce voluntarii au organizat sprijin pentru elevii din minoritățile etnice care se deplasau la examenele GCSE.

Activistii au spus, de asemenea, că unii lucrători provenind din minorități etnice plecau mai devreme de la serviciu, din cauza îngrijorărilor legate de siguranța deplasării spre casă.

Zecile de rapoarte privind atacurile asupra locuințelor comune (HMO) au făcut parte din aproximativ 50 de sesizări adresate PSNI din august 2025 până în prezent.

„Semne de întrebare serioase”

„Am văzut așa-numita listă neagră care circulă în prezent în Belfast și am recunoscut-o imediat ca fiind aceeași listă trimisă PSNI în ianuarie”, a declarat un purtător de cuvânt al grupului.

„Faptul că îngrijorările privind escaladarea conflictului au fost exprimate cu luni în urmă, iar unele dintre străzile menționate au fost acum atacate, ridică semne de întrebare serioase cu privire la măsura în care s-a dat curs acelor avertismente”, a spus acesta.

PSNI a fost informat că persoanele din locuințele vizate erau descrise ca „bărbați în vârstă de luptă” care ar putea fi „violatori” și „ucigași”, precum și că se făceau apeluri la oameni să „înceapă să ia atitudine”.

Într-un e-mail trimis unui inspector PSNI pe 5 iunie, grupul de voluntari a subliniat îngrijorările crescânde și a afirmat că unii membri ai comunităților etnice minoritare făceau provizii de alimente, deoarece nu erau siguri de ce s-ar putea întâmpla în lunile următoare. PSNI nu a răspuns.

Trei zile mai târziu, Hadi Alodid l-a înjunghiat pe Stephen Ogilvie într-un atac violent. Familia victimei înjunghiate a condamnat protestele violente.

Un purtător de cuvânt al organizației „End Deportations Belfast” a declarat că strategia folosită în timpul revoltelor din Belfast este aceeași cu cea utilizată în Irlanda de Nord încă din anii 1970.

„Au instalat blocaje rutiere și au verificat actele de identitate ale șoferilor în jurul spitalelor”, a spus acesta. „Aceste blocaje rutiere au scopul de a epuiza resursele poliției, iar apoi se îndreaptă spre anumite zone pentru a comite pogromuri”, a spus el.

A doua noapte de violențe

Ciocniri violente între polițiști și protestatari implicați în revolte anti-imigrație au avut loc și miercuri seară în apropiere de Belfast.

Forțele de ordine au folosit tunuri cu apă pentru a dispersa o mulțime violentă după ce au fost ținte ale cărămizilor și bombelor incendiare.

A fost pentru a doua noapte consecutiv când proteste violente au zguduit capitala nord-irlandeză. Revoltele au izbuncit după ce un bărbat din Belfast și-a pierdut un ochi și a suferit alte răni grave, în urma unui atac comis luni de un refugiat sudanez.

Miercuri seară, polițiștii au dispersat o mulțime de aproximativ 300 de persoane care au incendiat un camion și au aruncat spre ei cu cărămizi și bombe incendiare în apropierea sensului giratoriu Sandyknowes, lângă Newtownabbey, la 13 km nord de Belfast.

Au fost semnalate tulburări și în Derry și Coleraine, dar, în general, au fost mai puține incidente decât marți, când mulțimile au luat în vizor minoritățile etnice. Cu feţele mascate, unii dintre protestatari au incendiat marţi seara autobuze şi vehicule şi au dat foc unor locuinţe.

Români afectați de revolte

Până în prezent, 21 de persoane din Irlanda de Nord au solicitat asistenţă consulară din partea autorităţilor române pentru emiterea de documente de călătorie, în contextul violenţelor recente din Belfast, informează surse din Ministerul Afacerilor Externe (MAE), citate de Agerpres.

Potrivit respectivelor surse, este vorba de 20 de cetăţeni români – 13 adulţi şi şapte copii – şi un cetăţean străin, şi anume patru familii, trei persoane care sunt rude şi un cuplu.

Joi, consulul României de la Edinburgh s-a deplasat la Belfast pentru a discuta cu poliţia, respectiv autorităţile locale, despre situaţia tensionată.

În Irlanda de Nord locuiesc aproximativ 20.000 de români.

Locuinţele a trei familii de români au fost vandalizate în contextul violenţelor din Belfast de marţi noaptea, a informat MAE miercuri. Una dintre aceste familii a fost relocată cu ajutorul apropiaţilor.

Cetăţenii români sunt în prezent în siguranţă şi şi-au exprimat intenţia de a reveni în România în cel mai scurt timp. Conform informaţiilor disponibile, mai arată MAE, nu au fost raportate victime de cetăţenie română.

Precedentul din 2025

Tulburările din Irlanda de Nord reprezintă cele mai recente episoade de violență izbucnite în Regatul Unit ca reacție la o infracțiune comisă sau presupus comisă de un migrant.

Imigrația a fost, de-a lungul timpului, redusă în Irlanda de Nord din cauza conflictului de trei decenii purtat între naționaliștii irlandezi și „loialiștii” pro-britanici, precum și armata britanică.

Cu toate acestea, migrația a crescut în ultimii ani, iar atât în Irlanda de Nord, cât și în unele părți ale Republicii Irlanda, s-a înregistrat o intensificare a sentimentelor antimigrație.

În vara 2025, comunitatea românească a fost vizată de revolta localnicilor din orașul nord-irlandez Ballymena, comitatul Antrim, după ce doi adolescenți români au fost acuzați de tentativă de viol.

Acuzațiile la adresa celor doi au fost retrase în toamna lui 2025.

Îndemnuri la proteste

Un rol în întreaga poveste a încercat să joace și miliardarul Elon Musk, care a îndemnat la proteste și a redistribuit numeroase mesaje care denunțau situația din Regatul Unit.

Musk l-a susținut pe activistul naționalist Tommy Robinson, care a chemat la proteste după „încă un atac al invadatorilor asupra poporului nostru”.

„Doar protestând REPETAT și TARE se va produce vreo schimbare!!”, a spus Musk.

Ministra Justiției din Irlanda de Nord, Naomi Long, a declarat pentru Reuters că „actori de rea-credință”, care anterior ar fi avut dificultăți în a găsi provincia pe hartă, au încercat să exploateze frica și furia de înțeles stârnite de atacul cu cuțitul pentru a-i viza pe cei care aveau aceeași culoare a pielii.

„Nu permiteți ca preocupările voastre sincere să fie manipulate de actori de rea-credință”, a spus ea.