Cât câștigă magistrații debutanți din România, față de cei din Europa. Raportul CSM a plasat și judecătorii Înaltei Curți în coada clasamentului european, deși un raport oficial indică alte cifre
Magistrații aflați la început de carieră în România au printre cele mai mici salarii din Europa, atrage atenția Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii în hotărârea din 9 iunie prin care apără independența judecătorilor.
Tinerii magistrați români câștigă într-adevăr jumătate față de cei din Bulgaria.
Harta țărilor europene unde salariile sunt mari și unde sunt mici nu se suprapune neapărat cu harta prosperității economice.
În privința judecătorilor de la Înalta Curte, există însă diferențe între ce a prezentat CSM în recenta Hotărâre și ce apare în raportul Comisiei Europene.
Cum arată aceste cifre, față în față.
„Minciuni repetate”au spus judecătorii din CSM despre afirmațiile legate de pensiile și salariile din justiție.
Magistrații români au salarii mult mai mici față de omologii lor europeni, potrivit datelor statistice publicate în hotărârea din 9 iunie. Iată care sunt salariile indicate de CSM:
„Salariul unui judecător activ la nivel maxim pe grade de jurisdicţie este de aproximativ 2.200 de euro (prima instanţă, judecătorii n.r.) – unde sunt 2.214 de judecători; aproximativ 3.200 de euro (tribunal) unde sunt 1.366 de judecători; 3.700 de euro (curte de apel) unde sunt 956 de judecători; 5.500 de euro la Înalta Curte de Casație şi Justiție unde sunt 116 de judecători”.
În Hotărârea CSM nu se face nicio referire la sporurile magistraților. Nu se vorbește despre venituri nete, ci despre salarii.
Principalele sporuri de care beneficiază aceștia, pe lângă salariul de bază, sunt: spor pentru păstrarea confidențialității, spor de risc și suprasolicitare neuropsihică, spor de condiții grele, vătămătoare sau periculoase.
Judecătorii români aflaţi la început de carieră, sunt printre cei mai prost plătiți din Europa, aflându-se pe penultimul loc, după România fiind situată doar Ungaria, precizează judecătorii din CSM, făcând trimitere la raportul Comisiei Europene, publicat în 4 iunie, în care sunt prezentate date aferente anului 2024.
Ce arată statisticile europene
În raportul Comisiei Europene, care vizează funcționarea sistemelor judiciare în statele membre ale UE și cuprinde peste 1.400 de pagini sunt vizate doar veniturile magistraților de la cele două capete ale sistemului: cei aflați la început de carieră și cei care ocupă cea mai înaltă treaptă în ierarhie-magistrații instanței supreme.
În cazul judecătorilor aflați la început de carieră, cele mai mari salarii din Europa se înregistrează:
Malta 79.267 euro net/an
Cipru 60.060 euro
Olanda- 59.869 euro
Suedia 57.818 euro
Estonia 55.344 euro
La polul cu salarii mici se află:
Ungaria: 15.999 euro/an
România, 16.863 euro
Slovenia 25.394 euro
Grecia 25.551 euro
Croația 26.501 euro
În țările vest-europene, salariile magistraților debutanți oscilează între 37.920 euro/an în Italia și peste 40.000 de euro/an în Germania, Spania, Belgia sau Franța.
În Bulgaria, judecătorii aflați la început de carieră câștigă dublu față de cei români: 35.622 euro/an, potrivit raportului european.
Raportul dintre salariul judecătorului la început de carieră şi salariul mediu în România este de 1,5, în timp ce media Europeană la acest indicator este de 1,8, arată raportul Comisiei Europene.
Judecătorii ICCJ, pe locul 10 în Europa, puși pe ultimul loc de CSM
În cazul magistraților instanței supreme, judecătorii români se află aproape de media europeană cu 113.512 euro brut/an, respectiv 65.755 euro net/an, potrivit raportului european, consultat de HotNews.
Captură din raportul Comisiei Europene.
CSM nu a publicat datele din raportul Comisiei Europene. A indicat alte cifre care reies în cazul în care s-ar adopta proiectul de lege privind salarizarea unitară în sistemul public, lansat recent în dezbatere publică.
„Aceştia (judecătorii ICCJ n.r.) se vor situa aproape de ultimul loc în Uniunea Europeană la salarizare atât din perspectiva salariului net (37.548 euro anual, faţă de media europeană de 74.343 euro anual), cât şi din perspectiva raportului dintre salariul brut al judecătorului şi salariul mediu brut la nivel naţional (2,8 fată de media europeană de 4,1)”, se menționează în hotărârea Secției pentru Judecători a CSM.
În documentul CSM sunt prezentate graficele Comisiei Europene, însă în cazul salariilor judecătorilor Înaltei Curți de Casație și Justiție sunt prezentate cifrele calculate de către CSM, cu precizarea „potrivit reformei propuse de guvern”.
:
Graficele prezentate în documentul CSM.
Cât câștigă judecătorii instanțelor supreme din Europa
Potrivit raportului Comisiei Europene, cele mai mari salarii în cazul judecătorilor de instanțe supreme le au:
Italia 117.960 euro net/an
Cipru 116.974 euro
Franța 107.528 euro
Germania 92.188 euro.
Cu salarii raportate în 2024 de 65.755 euro net/an, judecătorii instanței supreme din România se află pe locul 10 în Europa.
La polul opus se află:
Polonia 36.098 euro net/an
Ungaria: 36.388 euro
Croația: 44.400 euro
Slovenia: 45.532 euro
Letonia: 51.444 euro
Lituania: 51.435 euro
Slovacia: 54.150 euro
Criticile CSM la adresa noii grile de salarizare
Atât în luările publice de poziție în ultimele săptămâni, cât și în hotărârea privind apărarea independenței judecătorilor, CSM critică dur proiectul privind legea salarizării unice, lansat în dezbatere publică.
Judecătorii din CSM spun că prin noile grile se reduc veniturile magistraților, cea mai mare diminuare regăsindu-se la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, unde scăderea este de aproximativ 40%.
În plus, acuză CSM, poziționarea puterii judecătoreşti în grila de salarizare este sub puterile legislativă şi executivă, fiind „la nivelul primarilor de localități, dar sub primarul municipiului Bucureşti”.
„Proiectul afectează semnificativ cele mai multe categorii de personal din sistemul bugetar şi, în acelaşi timp, în nota deja consacrată a demersurilor Guvernului împotriva sistemului judiciar, nesocoteşte grav independenţa financiară a magistraților şi subminează rolul de putere în stat care revine Autorității judecătoreşti, diminuând substanțial veniturile salariale ale magistraţilor şi rupând echilibrul care trebuie să existe între puterile statului”, susține Secția pentru judecători a CSM.
