Cât de mult s-ar putea încălzi Bucureștiul spre anul 2100 – În cel mai pesimist scenariu am putea avea zeci de zile de vară în plus

Bucureștiul devine tot mai cald, sunt tot mai multe zile caniculare și tot mai multe nopți tropicale. Încălzirea va continua, meteorologii au patru scenarii, iar în cel mai pesimist, la final de secol ar fi trei luni în plus în care temperatura aerului poate depăși 30 C, arată un articol InfoClima.ro, semnat de doi cercetători ANM.

O capitală care va suferi mult din cauza schimbărilor climatice

Bucureștiul se numără printre capitalele europene cele mai expuse la efectele schimbărilor climatice, mai ales la valurile de căldură. Conform unui raport al World Bank Group (2023), capitala României este pe locul 3 în Europa la riscul de mortalitate asociată temperaturilor extreme, după Istanbul și Atena.

Suprafețele acoperite cu beton, cu bitum, asfalt sau alte alte materiale similare modifică temperatura cu câteva grade, proporțional cu mărimea suprafeței. Astfel, orașele de mărimea Bucureștiului (câteva sute de ha) pot schimba temperatura ambientală, devenind mai calde cu 5-6 ⁰C decât regiunea înconjurătoare, generând astfel fenomenul numit „insulă de căldură urbană”, se explică în articol.

Meteorologii se bazează pe patru scenarii pentru a estima cum va evolua clima până în anul 2100, pornind de la unul moderat, până la unul sever. În care ne vom încadra depinde foarte mult în funcție de măsurile pe care le vom lua (creșterea suprafețelor verzi din orașe, folosirea materialelor mai puțin absorbante de căldură la infrastructură, reabilitarea termică a clădirilor).

Cel mai sever scenariu indică o vară prelungită

Zilele tropicale, adică cele în care temperatura aerului depășește valoarea de 30°C, sunt tot mai frecvente în capitală, iar tendința este de creștere și mai accelerată în următoarele decenii. În cel mai pesimist scenariu, cel cu emisii ridicate, numărul anual de zile tropicale ar putea depăși 100 până la finalul secolului.

Practic, am putea avea încă trei luni în care temperatura aerului să depășească 30°C. În schimb, scenariul moderat care presupune politici de reducere a emisiilor, arată o creștere mai lentă, dar tot semnificativă.

Practic, la fiecare doi ani avem o zi tropicală în plus în scenariul cel mai sever. Nopțile tropicale, cele în care temperatura aerului rămâne la valori mai mari de 20°C, au tendința de a fi tot mai frecvente. Dacă la începutul secolului al XX-lea astfel de nopți erau în general rare, după anul 2000 se înregistrează peste 20 de nopți tropicale în fiecare an.

Diferența dintre numărul de nopți tropicale de la stațiile meteorologice București-Filaret (amplasată în centrul orașului) și București-Băneasa (situată la periferia nordică) evidențiază influența orașului asupra temperaturii aerului (efectul de insulă de căldură urbană).

Începând cu anul 2050, temperatura maximă medie a lunii iulie ar putea depăși frecvent 32°C în cel mai sumbru scenariu. În varianta mai optimistă (cu măsuri de atenuare de succes), creșterea este mai lentă, atingând 32°C mai ales spre finalul secolului.

Cercetarea mai arată că pe timpul verii, populația care locuiește pe mai mult de 50% din suprafața capitalei este supusă unui risc mare și foarte mare față de temperaturi extreme și valuri de căldură, ceea ce coincide cu suprafața orașului modificată antropic. Practic, doar zonele din apropierea parcurilor și a lacurilor, dar și arealele cu case de 1-2 etaje și grădini sunt mai puțin afectate de riscul termic.

Articolul este semnat de Sorin Cheval (geograf specializat în climatologie) și de Vlăduț Fălcescu (meteorolog în cadrul direcției de climatologie a Administrației Naționale de Meteorologie).

Sursa foto: Dreamstime.com